Critici la adresa proiectului de lege
Parchetul general reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministerul Public a transmis, marți, 2 iunie 2026, Ministerului Justiției un punct de vedere critic față de proiectul noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Instituția a avertizat că prevederile propuse pot afecta statutul magistratului și garanțiile financiare asociate independenței sistemului judiciar. "Este esențial să ne asigurăm că orice modificare legislativă nu va afecta integritatea și funcționarea justiției", a declarat procurorul general.
Potrivit documentului, Ministerul Public consideră că proiectul riscă să producă efecte majore nu doar asupra procurorilor, ci și asupra celorlalte categorii profesionale care își desfășoară activitatea la nivelul parchetelor. Conform unui raport recent al Inspecției Judiciare, 65% dintre procurori sunt deja nemulțumiți de condițiile de muncă și de remunerație.
Ministerul Public susține că proiectul de lege conține dispoziții care ar diminua drepturile salariale ale personalului și ar afecta predictibilitatea veniturilor procurorilor aflați deja în funcție. Într-un studiu realizat de Consiliul Superior al Magistraturii, 70% dintre judecători și procurori au indicat că lipsa de stabilitate financiară este o problemă majoră.
Instituția atrage atenția că modul de calcul al indemnizației de încadrare sau al salariului de bază, raportat la valoarea de referință și la coeficienții prevăzuți în anexele legii, nu ar conține suficiente garanții împotriva arbitrariului. De asemenea, Ministerul Public a subliniat că sporul pentru condiții de muncă și o „diferență salarială tranzitorie”, calculată ca diferență între drepturile salariale aflate în plată și cele rezultate potrivit noii legi, ar putea genera insecuritate și impredictibilitate în privința veniturilor.
Una dintre principalele critici formulate vizează instituirea diferenței salariale tranzitorii. Ministerul Public susține că această măsură ar produce situații discriminatorii între persoane aflate în aceeași familie profesională. Astfel, procurorii și ceilalți angajați ai parchetelor care vor fi încadrați, promovați sau vor ocupa funcții de conducere după intrarea în vigoare a legii ar urma să fie remunerați potrivit noilor reguli, fără să beneficieze de diferența salarială tranzitorie.
Ministerul Public mai menționează că o asemenea soluție ar contraveni jurisprudenței Curții Constituționale privind salarizarea discriminatorie a personalului din justiție. De asemenea, se estimează că 40% dintre procurori ar putea părăsi sistemul dacă aceste modificări vor fi implementate.
Criticile nu se opresc aici. Ministerul Public reclamă și o discrepanță în salarizarea specialiștilor și specialiștilor IT din parchete, raportat la întreaga familie ocupațională „Administrație”, în care este inclus aparatul administrativ cu specific informatic. În raportul său, Ministerul Public a evidențiat că 55% dintre specialiștii IT din instituțiile judiciare consideră că salariile lor sunt necompetitive.
O altă problemă semnalată privește ierarhizarea agenților și ofițerilor de poliție judiciară. Potrivit Ministerului Public, proiectul ar crea o situație anormală în care agenții de poliție judiciară ar urma să beneficieze de un salariu de bază mult mai mare decât cel al ofițerilor de poliție judiciară. Aceasta contrazice ierarhia funcțiilor, în condițiile în care funcția cu grad inferior, cea de agent de poliție judiciară, ar ajunge să fie salarizată într-un cuantum mai mult decât dublu față de funcția cu grad superior, cea de ofițer de poliție judiciară.
Punctul de vedere transmis Ministerului Justiției include și propuneri de modificare și completare a proiectului. Printre acestea se numără valorificarea activității care depășește 25 de ani vechime în funcție, creșterea diferențelor salariale între gradele profesionale, diferențierea mai clară între funcțiile de execuție și cele de conducere și instituirea unor garanții împotriva diminuării anuale a drepturilor salariale ale personalului din sistemul judiciar.
Ministerul Public mai cere luarea în calcul a deplasărilor în interes de serviciu pentru efectuarea actelor de urmărire penală în alte localități, precum și salarizarea specialiștilor din Ministerul Public în funcție de vechimea în funcție și vechimea în muncă.
În concluzia documentului, Ministerul Public susține că, fără preluarea obiecțiilor formulate și fără modificarea proiectului, noile prevederi riscă să destabilizeze „în mod grav și iremediabil” sistemul judiciar.
Instituția avertizează că efectele nu s-ar limita la nivelul veniturilor personalului din parchete, ci ar putea avea consecințe asupra funcționării statului de drept.