Critici severe asupra reformei
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a criticat în termeni duri proiectul noii Legi a salarizării, subliniind că acesta afectează independența justiției și încalcă principii constituționale fundamentale. Într-un comunicat emis pe 3 iunie 2026, instanța supremă avertizează că reducerile salariale estimate variază între 15% și peste 40%, în funcție de funcția ocupată, ceea ce ar putea avea un impact devastator asupra veniturilor magistraților. "Proiectul de act normativ este profund viciat ab initio având în vedere că încalcă însăși principiile pe care acesta se bazează", a declarat un reprezentant al ÎCCJ. Aceasta poziție a fost transmisă în contextul dezbaterilor privind reforma salarizării în sectorul public, unde ÎCCJ solicită adoptarea unei legi speciale pentru salarizarea sistemului judiciar, care să respecte garanțiile constituționale ce garantează independența financiară a magistraților.
Reprezentanții instanței afirmă că este necesară reluarea discuțiilor pe marginea acestei legi odată cu instalarea noului Executiv. "Considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți", transmit judecătorii. Aceștia subliniază că vor continua să apere drepturile personalului din sistemul judiciar și că nu exclud alte forme de acțiune, dacă revendicările lor nu vor fi luate în considerare.
Una dintre cele mai dure critici formulate de ÎCCJ se referă la filosofia proiectului de lege, care, potrivit documentului transmis Ministerului Justiției, "încalcă însăși principiile pe care aceasta se bazează". Judecătorii susțin că principiile invocate în expunerea de motive, precum legalitatea, egalitatea și nediscriminarea, nu se regăsesc în conținutul concret al proiectului. "În realitate, reflectarea acestora în conținutul proiectului dovedește faptul că se vor adânci inechitățile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar", a adăugat un reprezentant al instanței.
ÎCCJ a subliniat că, în ciuda declarațiilor oficiale, proiectul conduce la diminuarea unor drepturi deja aflate în plată. "În urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată", se arată în document. Un capitol important al criticilor se referă la independența autorității judecătorești, instanța supremă afirmând că proiectul reduce poziția constituțională a sistemului judiciar în raport cu celelalte puteri ale statului.
"Proiectul de lege conduce la diminuarea poziției constituționale a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. Coeficienții propuși pentru funcțiile reprezentative ale autorității judecătorești nu reflectă în mod adecvat această poziție constituțională", au declarat judecătorii. De asemenea, instanța supremă avertizează că Guvernul ar primi atribuții excesive în stabilirea unor componente esențiale ale salarizării. "Elemente esențiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referință utilizată la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a funcțiilor și criteriile de încadrare în grade salariale, sunt transferate în competența Guvernului", se arată în comunicat.
ÎCCJ consideră că independența justiției presupune ca aceste aspecte să fie reglementate direct prin lege. În plus, instanța supremă susține că noua grilă salarială ar genera diminuări semnificative ale veniturilor magistratilor. "Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere", au subliniat judecătorii.
Această reducere, conform ÎCCJ, afectează direct independența financiară a sistemului judiciar. "Proiectul instituie soluții normative care conduc tocmai la diminuarea garanțiilor materiale menite să protejeze independența autorității judecătorești", se precizează în document. Instanța a semnalat și posibile efecte negative asupra pensiilor de serviciu, atrăgând atenția că mecanismul denumit "diferență salarială tranzitorie" ar putea influența baza de calcul a pensiilor.
"Efectul indirect al reglementării va consta într-o nouă diminuare semnificativă a cuantumului acesteia", avertizează ÎCCJ. Instanța suprema subliniază că modificările legislative riscă să creeze regimuri diferite de pensionare pentru magistrați, afectând astfel previzibilitatea statutului profesional și dimensiunea garanțiilor economice esențiale pentru independența justiției.
O altă critică majoră vizează apariția unor diferențe salariale între magistrații aflați deja în funcție și cei care vor intra ulterior în sistem. "Proiectul generează o ruptură semnificativă între statutul profesional al magistraților aflați în funcție la data intrării în vigoare a legii și al celor care vor accede ulterior în profesie", subliniază instanța. Potrivit documentului, magistrații nou intrați în sistem nu vor beneficia de mecanismele compensatorii prevăzute pentru actualii titulari, ceea ce ar putea afecta atractivitatea profesiei și capacitatea sistemului judiciar de a recruta candidați calificați.
ÎCCJ a subliniat că proiectul conține numeroase dispoziții insuficient clarificate, care pot genera incertitudine juridică în aplicare. Printre aspectele contestate se numără lipsa unor reguli clare privind valoarea de referință folosită la calculul salariilor, ceea ce face imposibilă cunoașterea nivelului drepturilor salariale.
În concluzie, ÎCCJ a cerut o revizuire a acestei legi pentru a asigura un sistem de salarizare echitabil și transparent, care să protejeze independența justiției și să respecte drepturile magistraților.