Controverse în privința salarizării
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis marți, 2 iunie 2026, un comunicat în care solicită Parlamentului și Guvernului o lege specială de salarizare pentru procurori și judecători. Potrivit comunicatului, includerea acestora în grila unică de salarizare pentru bugetari ar afecta independența financiară a magistraților. "Singura soluție legislativă posibilă este adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, întrucât numai în acest mod poate fi garantat principiul independenței financiare a judecătorilor și procurorilor", a declarat Lia Savonea, președintele ÎCCJ.
ÎCCJ își exprimă nemulțumirea față de proiectul noii legi a salarizării unitare a bugetarilor, susținând că acesta nu doar că afectează independența financiară a magistraților, dar reduce și rolul constituțional al autorității judecătorești. În comunicatul publicat, instanța supremă face apel la un dialog constructiv cu autoritățile, subliniind că o astfel de discuție este esențială pentru a aborda această problemă de interes major.
"Considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă să facă obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți", a adăugat Savonea. De asemenea, instanța a asigurat colegii că va continua să susțină demersurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor acestora.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis și el o poziție similară către Ministerul Justiției, susținând că proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice contravine Constituției și statutului magistraților. Reprezentanții CSM consideră că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie reglementată exclusiv printr-o lege specială.
"Proiectul de lege este în flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, nesocotind grav independența financiară a magistraților și subminând rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești", au subliniat reprezentanții CSM.
CSM a menționat că actul normativ actual stabilește că "salarizarea judecătorilor și a procurorilor se stabilește prin legea specială privind salarizarea și alte drepturi salariale în domeniul justiției". Această afirmație subliniază importanța respectării normelor legale existente pentru a asigura stabilitatea financiară a sistemului judiciar.
În analiza transmisă Ministerului Justiției, CSM a evidențiat că proiectul afectează independența financiară a magistraților și poziția constituțională a autorității judecătorești. De asemenea, instituția a exprimat îngrijorări cu privire la formulările neclare referitoare la "diferența salarială tranzitorie", care nu oferă suficiente garanții de predictibilitate.
"Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială", au concluzionat reprezentanții CSM.
Conflictul dintre cele două instituții subliniază tensiunile existente în sistemul judiciar românesc și necesitatea de a găsi soluții care să respecte atât independența judecătorilor, cât și nevoile de reformă în domeniul salarizării.
De asemenea, este esențial ca viitorul Guvern să abordeze aceste probleme cu deschidere și responsabilitate pentru a asigura o justiție echitabilă și eficientă în România.