Discuții la Congresul WAN-IFRA
Într-un discurs rostit la Congresul Mondial al Presei WAN-IFRA, desfășurat pe 2 iunie 2026, A.G. Sulzberger, editorul publicației The New York Times, a adus în atenție problema îngrijorătoare a furtului intelectual în contextul avansului rapid al inteligenței artificiale. Potrivit acestuia, "giganții tehnologici exploatează site-urile de știri fără permisiune sau compensație", un aspect care pune în pericol viitorul jurnalismului profesionist. Sulzberger a subliniat că sectorul de știri a fost "prea tăcut, prea pasiv și prea fragmentat în fața abuzurilor companiilor care conduc revoluția inteligenței artificiale". Acest apel la acțiune vine într-un moment în care presa se confruntă cu provocări fără precedent, inclusiv o scădere drastică a veniturilor și o concurență tot mai acerbă din partea platformelor digitale și rețelelor sociale.
Potrivit datelor recente, companiile de inteligență artificială au început să câștige din ce în ce mai mult teren în fața site-urilor de știri, profitând de conținutul generat de profesioniști fără a plăti pentru acesta. De exemplu, în 2025, The New York Times a publicat aproape 500.000 de materiale jurnalistice, cu un cost estimat la peste 2 miliarde de dolari. Acest conținut este esențial pentru modelele de IA, care depind de datele provenite din munca jurnaliștilor pentru a funcționa eficient. Sulzberger a menționat că "datele" nu sunt doar simple informații, ci reprezintă rezultate ale muncii creative și intelectuale.
Un aspect esențial al discursului lui Sulzberger a fost critica adusă companiilor care dezvoltă IA, care utilizează materiale protejate de drepturi de autor fără a obține permisiunea creatorilor. El a declarat că aceste companii "jefuiesc site-urile de știri" și le redirecționează publicul și veniturile, contribuind astfel la degradarea industriei media. Sulzberger contestă ideea de "utilizare loială" propusă de unele dintre aceste firme, subliniind că dacă au capacitatea de a investi masiv în tehnologie, ar trebui să plătească pentru conținutul pe care îl folosesc.
În plus, editorul a atras atenția asupra impactului pe care revoluția inteligenței artificiale îl are asupra jurnalismului profesionist. Potrivit lui, multe comunități din Statele Unite nu mai beneficiază de reporteri locali care să supravegheze activitățile autorităților, iar inteligența artificială nu doar că distribuie conținut, ci îl înlocuiește. În ultimii ani, marile publicații au suferit o scădere a traficului de peste 45%, conform datelor Comscore, ceea ce subliniază provocările economice cu care se confruntă presa.
Sulzberger a subliniat, de asemenea, preocupările legate de fiabilitatea informațiilor generate de IA. El a afirmat că modelele actuale nu pot înlocui munca reporterilor, care aduc fapte noi și perspective esențiale. De asemenea, a subliniat că organizațiile de presă au mecanisme de corectare, pe când companiile de IA nu își asumă responsabilitatea pentru erorile comise. Aceasta ridică întrebări serioase despre veridicitatea și responsabilitatea informațiilor furnizate de aceste tehnologii.
Referitor la acțiunile legale întreprinse de The New York Times împotriva OpenAI și Microsoft, Sulzberger a explicat că procesul, care durează de peste doi ani și a costat publicația peste 20 de milioane de dolari, este o reacție necesară la încălcarea drepturilor de autor. El a subliniat că fără o apărare solidă, multe redacții mici nu își permit să conteste abuzurile în instanță.
Pentru a face față provocărilor actuale, Sulzberger a propus o strategie în două direcții: editorii trebuie să-și protejeze drepturile de proprietate intelectuală și să colaboreze între ei, în timp ce redacțiile trebuie să se concentreze pe reportaje originale și să construiască relații directe cu publicul. El a încheiat discursul cu un apel la mobilizare, afirmând că "jurnalismul profesionist este valoros" și trebuie să reziste în fața amenințărilor. Într-o eră în care informațiile sunt tot mai ușor accesibile, Sulzberger a subliniat că valoarea jurnalismului nu trebuie subestimată, iar viitorul său depinde de reacția industriei la provocările aduse de inteligența artificială.
În concluzie, Sulzberger a reamintit că adevărata întrebare nu este dacă inteligența artificială se va dezvolta, ci dacă valoarea creată de jurnaliști va fi recunoscută și recompensată sau va fi absorbită de marile companii tehnologice.
În contextul actual, el subliniază faptul că informația este valoroasă și că jurnalismul profesionist joacă un rol esențial în păstrarea acestei valori, în fața avansului tehnologic și a provocărilor economice.