Introducerea unei taxe pe avere
Oligarhii ungariei, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Ungaria a apărut recent într-un studio de televiziune cu emoție vizibilă, anunțând că și-a transferat companiile către stat și a renunțat la o parte din averea sa. Gestul reflectă incertitudinea care domnește în rândul cercurilor de afaceri apropiate fostului premier Viktor Orbán, după schimbarea de putere produsă în urma alegerilor generale. Balásy Gyula, magnat din industria publicității și unul dintre beneficiarii proeminenți ai erei Orbán, a declarat că nu mai vede un viitor pentru grupul său de companii în noul context politic. Afacerile sale au fost asociate cu campanii publicitare finanțate de stat, inclusiv cu panourile stradale care au promovat mesajele guvernului împotriva unor personalități și instituții internaționale. Astăzi, multe dintre aceste panouri au rămas neutilizate.
Premierul ungar, Péter Magyar, și partidul său, Tisza, au anunțat o amplă reformă fiscală care ar putea transforma Ungaria în primul stat membru actual al Uniunii Europene care introduce o nouă taxă pe avere după anii 1980, scrie The Guardian. Ministrul finanțelor, András Kármán, urmează să prezinte detaliile complete ale reformei, însă programul electoral al partidului Tisza prevedea o taxă anuală de 1% aplicată averilor care depășesc un miliard de forinți (aproximativ 2,8 milioane de euro). Măsura ar urma să se aplice doar părții din avere care depășește acest prag și ar include proprietăți imobiliare, participații în companii, active deținute în străinătate, precum și bunuri de lux precum iahturi, avioane private, opere de artă și automobile sportive. Anunțând inițiativa anul trecut, Magyar a descris-o drept „un semn de justiție socială și solidaritate”, nu o măsură punitivă.
Economiști și analiști susțin că dezbaterea privind taxa pe avere este strâns legată de modul în care s-a acumulat bogăția în timpul celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Potrivit economistului politic Zoltán Pogátsa, o mare parte dintre cei mai bogați cetățeni ai Ungariei și-au construit sau extins averile prin contracte publice și relații privilegiate cu statul. Acest model economic a fost asociat cu așa-numitul Sistem de Cooperare Națională (NER), în care loialitatea politică a fost adesea însoțită de oportunități economice semnificative. Printre cele mai cunoscute figuri ale acestui sistem se numără Lőrinc Mészáros, considerat cel mai bogat om din țară, cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari. Fost instalator de gaze și apropiat al lui Orbán, Mészáros și-a construit un imperiu care se întinde de la energie și construcții până la turism, media și servicii financiare. De asemenea, printre cei mai bogați maghiari se numără István Tiborcz, ginerele fostului premier, cu interese în sectorul imobiliar, hotelier și bancar.
Discuțiile privind taxarea marilor averi au loc în numeroase state. Propuneri similare sunt analizate în Brazilia, iar în Regatul Unit beneficiază de sprijinul unor formațiuni politice și parlamentari. În Franța, o taxă pe marile averi a fost introdusă în anii 1980 de administrația socialistă condusă de François Mitterrand, înainte de a fi eliminată în timpul mandatului lui Emmanuel Macron. În ultimii ani, ideea reintroducerii acesteia a revenit în dezbaterea publică franceză. În acest context, Ungaria ar putea deveni primul stat membru al Uniunii Europene care implementează o astfel de măsură în forma propusă.
Guvernul lui Magyar dispune de o majoritate parlamentară de două treimi, ceea ce îi oferă capacitatea de a adopta rapid reformele promise. Susținătorii taxei argumentează că aceasta ar putea contribui la recuperarea unor resurse acumulate prin relații privilegiate cu statul și la reducerea inegalităților economice. Omul de afaceri Gábor Bojár, care a susținut partidul Tisza în campania electorală, a declarat că persoanele cu venituri mari trebuie să contribuie mai mult la finanțarea serviciilor publice, așa cum se întâmplă în multe alte țări. Criticii măsurii avertizează însă că o taxă pe avere ar putea afecta competitivitatea companiilor ungare și ar descuraja investițiile. Managerul de fonduri și comentatorul economic Viktor Zsiday consideră că eventualele îmbogățiri obținute ilegal ar trebui investigate prin mijloace judiciare, nu prin măsuri fiscale generale. El susține că Ungaria are nevoie de o reformă a impozitării dividendelor și profiturilor corporative, nu neapărat de o taxă pe avere.
Datele disponibile indică o concentrare semnificativă a bogăției în Ungaria. Potrivit estimărilor firmei de analiză financiară Blochamps Capital, primele 1% dintre gospodării controlează aproximativ 35% din activele țării, iar primele 10% dețin peste două treimi din averea totală. Directorul executiv al companiei, István Karagich, consideră că această distribuție a bogăției necesită corecții, însă avertizează că pragul propus de un miliard de forinți ar putea afecta și antreprenorii de dimensiuni mici și medii. Unii economiști susțin că un prag mai ridicat ar limita efectele negative asupra mediului de afaceri și ar concentra măsura asupra celor mai mari averi.
Pentru susținătorii reformei, scopul taxei nu este doar creșterea veniturilor bugetare. Economistul Miroslav Palanský argumentează că reducerea inegalităților poate avea efecte pozitive asupra economiei pe termen lung. Potrivit acestuia, o distribuție mai echilibrată a resurselor oferă unui număr mai mare de persoane posibilitatea de a participa activ la dezvoltarea economică și de a contribui la creșterea produsului intern brut. În paralel, introducerea unei taxe pe avere ar putea crește transparența privind patrimoniile mari, deoarece autoritățile fiscale ar trebui să dispună de informații mai detaliate despre activele deținute de contribuabili, notează The Guardian.
Pentru oligarhii care au prosperat în perioada Orbán, schimbările anunțate marchează începutul unei noi etape, în care averile acumulate în ultimele două decenii vor fi supuse unei examinări publice și fiscale mult mai atente.