Consultări și probleme identificate
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că primele consultări privind noua lege a salarizării unitare au scos la iveală probleme semnificative în proiectul aflat în dezbatere. "Am primit deja sute de observații. Vom corecta ceea ce poate fi corectat", a declarat acesta pe 31 mai 2026, în contextul în care mai multe asociații sindicale din educație, sănătate și poliție au amenințat cu proteste în urma nemulțumirilor legate de proiect.
Conform declarațiilor lui Pîslaru, în această săptămână au avut loc două sesiuni generale de informare: una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. "Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate, Cultură, Educație, instituții autofinanțate și Apărare. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții", a precizat ministrul, subliniind importanța transparenței în acest proces.
Calendarul consultărilor este public, iar întâlnirile vor continua în săptămânile următoare. Pîslaru a menționat că a publicat proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii în perioada mai 2022 - mai 2026, precum și rapoartele Băncii Mondiale care au stat la baza acestuia. "Am considerat că este corect ca toate aceste informații să fie accesibile publicului", a adăugat el.
Ministrul a recunoscut că există situații care trebuie reanalizate și întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri. "Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există soluții care trebuie ajustate. Această discuție ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp în urmă", a afirmat Pîslaru, aducând în discuție impactul întârzierilor în implementarea legii asupra resurselor bugetare.
Legea salarizării trebuie adoptată până la 31 august, conform obligațiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). "Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar și să gestioneze constrângeri fiscale semnificative", a subliniat ministrul.
Pîslaru a evidențiat că actualele consultări nu reprezintă negocieri salariale, ci sunt menite să stabilească reguli echitabile pentru întregul sistem public. "Legea salarizării trebuie să rezolve nemulțumirile acumulate în ultimii ani, dar nu poate face acest lucru într-un singur act normativ", a precizat el.
Referitor la sporuri, ministrul a arătat că proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce ar contribui la creșterea transparenței sistemului de salarizare. "Simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea responsabilităților reale", a subliniat acesta.
Pîslaru a dat exemplu indemnizației de dirigenție, afirmând că modificările trebuie analizate cu atenție, mai ales în contextul în care educația este considerată o prioritate strategică pentru România. "Legea salarizării trebuie să reflecte această prioritate și să recunoască responsabilitățile suplimentare ale cadrelor didactice", a adăugat el.
Consultările au adus în discuție aspecte care depășesc o analiză strict tehnică, cum ar fi raporturile dintre diferitele categorii profesionale și salarizarea funcțiilor de demnitate publică. Pîslaru a subliniat că aceste subiecte necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică în câteva săptămâni.
Ministrul a concluzionat că autoritățile au aproximativ trei săptămâni pentru a finaliza proiectul într-o formă care să poată fi asumată politic. "Trebuie să transformăm acest proiect într-o propunere viabilă până la 31 august.
Nu putem promite că toate observațiile vor fi acceptate, dar vom analiza fiecare argument", a afirmat Pîslaru, subliniind că o lege a salarizării nu este doar despre formule, ci despre oamenii care fac statul să funcționeze zi de zi.