Negocieri cu sindicatele din Educație
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi, 28 mai 2026, după discuțiile cu sindicatele din Educație pe tema noii legi a salarizării, că proiectul conține mai multe „lacune” moștenite din forma pregătită anterior și că el încearcă acum să corecteze problemele prin negocieri cu partenerii sociali. "Sunt pe post de țap ispășitor pentru întârzierile și erorile acumulate în elaborarea legii", a declarat Pîslaru, conform news.ro.
După întâlnirea cu liderii sindicatelor din învățământ, ministrul a susținut că negocierile merg „în direcția corectă”, deși există încă numeroase puncte sensibile. "Educaţia este unul din sectoarele cruciale, pentru care avem şi cea mai mare alocare, 1,750 miliarde din cei 8 miliarde alocaţi în plafonul pe care ştiţi că îl avem ca limită. Discuţiile sunt în direcţia corectă, cred. Aşa cum vă spuneam, nu este un proiect de lege care să fie perfect. Am constatat mai multe lacune pe care sper că împreună cu sindicatele şi cu Ministerul Educaţiei să le putem corecta", a declarat Dragoş Pîslaru.
Ministrul a explicat că negocierile vizează atât grila de salarizare, cât și sporurile, gradațiile de merit și primele de performanță. „Nimeni nu este bucuros pe nici o parte, dar asta cred că este, de fapt, o indicaţie bună că suntem într-o negociere onestă şi care poate duce la un rezultat”, a spus acesta.
Întrebat de ce aceste discuții nu au avut loc înainte ca proiectul să fie publicat, Pîslaru a afirmat că a preluat legea într-o formă deja redactată. „Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziţie, cu o lege pregătită în trecut şi trebuie să-i întrebaţi pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. Este un lucru foarte simplu”, a declarat ministrul interimar al Muncii.
Acesta a subliniat că încearcă acum să ofere o șansă reformei salarizării unitare printr-un proces de consultare mai amplu. Ministrul a spus că suportă criticile pentru probleme care nu îi aparțin direct și care țin de modul în care proiectul a fost construit anterior. „Sunt, într-adevăr, pe post de ţap ispăşitor, pentru toate lucrurile care nu au fost făcute, fie la timp, fie au fost făcute fără să existe nişte consultări robuste cu toate familiile ocupaţionale”, a afirmat Pîslaru.
El a precizat că obiectivul este găsirea unui echilibru între creșterile salariale și limitele bugetare ale statului. „Ofer o şansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată să devină o reformă bună şi în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public, fără să afectăm restul societăţii, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a adăugat ministrul.
Dragoș Pîslaru a anunțat că discuțiile privind legea salarizării vor continua și vineri, când sunt programate întâlniri cu reprezentanții din apărare, ordine publică și cu instituțiile autofinanțate. Proiectul de lege al salarizării unitare a provocat deja reacții puternice în sistemul public, generând proteste din partea asistenților medicali, profesorilor și angajaților din diverse instituții.
În prezent, grila de salarizare prezentată include valori brute variate, de la 4.674 lei pentru soldați până la 32.800 lei pentru președintele României. Economia românească se confruntă cu presiuni privind echilibrul bugetar, iar expertiza economistului Cristian Popa de la Institutul Național de Statistică (INS) subliniază că trebuie să existe o analiză atentă asupra impactului acestei legi asupra diverselor categorii profesionale. Criticile vizează în special faptul că forma actuală a legii ar putea favoriza categoriile deja privilegiate din sectorul public.
Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8.
Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026.