Consultări și observații
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat concluziile primelor runde de consultări pe legea salarizării, evidențiind problemele reale întâmpinate în proiectul aflat în dezbatere. Pe 31 mai 2026, Pîslaru a subliniat că legea trebuie să rămână realistă și sustenabilă bugetar, afirmând: „În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare. Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții.” Aceste consultări sunt parte dintr-un proces mai amplu, destinat să aducă transparență și să implice toate părțile interesate în elaborarea unei legi care să răspundă nevoilor sistemului public.
Pîslaru a detaliat că s-au primit sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris. „Multe sunt punctuale, dar altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate,” a adăugat el. Conform ministrului, realitatea actuală a impus necesitatea unor discuții care ar fi trebuit purtate mai devreme, având în vedere că, dacă legea ar fi fost adoptată în 2023, ar fi fost disponibile resurse bugetare mai mari pentru a gestiona tranziția către noul sistem.
„Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar și să recupereze întârzieri în implementarea PNRR,” a explicat Pîslaru, subliniind importanța adoptării legii salarizării până la 31 august. Aceasta face parte din reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și este esențială pentru a evita pierderi de fonduri europene importante.
Ministrul a clarificat că actualele consultări nu sunt negocieri salariale, ci un proces de stabilire a unor reguli clare și predictibile pentru întregul sistem public. „Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile. Nu poate rezolva toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani,” a afirmat el.
Referitor la sporuri, Pîslaru a menționat că proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce va contribui la simplificarea și creșterea transparenței sistemului de salarizare. „Simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea responsabilităților reale,” a spus el, aducând în discuție importanța analizării cu atenție a propunerilor de eliminare a anumitor indemnizații, cum ar fi indemnizația de dirigenție.
Consultările au scos la iveală și alte probleme care depășesc o analiză tehnică, inclusiv raporturile dintre diferitele categorii profesionale și salarizarea funcțiilor de demnitate publică. „Aceste subiecte necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni,” a adăugat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că, în spatele fiecărei funcții dintr-o grilă, există oameni, iar respectul față de aceștia este esențial. „Un stat nu își poate servi cetățenii și nu poate cere performanță dacă nu își respectă proprii angajați,” a declarat el.
Pîslaru a concluzionat că autoritățile au la dispoziție aproximativ trei săptămâni pentru a finaliza acest proiect într-o formă care să poată fi asumată politic și să intre în vigoare până la termenul stabilit. „Nu este timpul pentru promisiuni facile. Este timpul pentru muncă serioasă, dialog și decizii responsabile,” a spus el.
Această abordare va asigura că legea salarizării reflectă realitatea și nevoile celor care contribuie la funcționarea statului român în fiecare zi.