Critici la adresa salarizării magistraților
Președinții judecătoriilor din România au lansat un avertisment sever privind proiectul noii legi a salarizării, prezentat public de ministrul interimar al Muncii din Guvernul demis. Într-un comunicat emis pe 27 mai 2026, aceștia susțin că modificările propuse ar putea avea "consecințe catastrofale" asupra sistemului judiciar. "Proiectul, în forma actuală, nu ține cont de realitățile din domeniul justiției și de rolul esențial al magistraților în societate", a declarat președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform comunicatului.
Președinții judecătoriilor avertizează că textele proiectului ar genera "anomalii" în salarizarea personalului judiciar, prin stabilirea unor încadări diferite în funcție de data promovării sau recrutării în funcții publice. Aceștia consideră că ar putea apărea situații în care, după promovarea în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă. Conform unei analize realizate de Consiliul Superior al Magistraturii, aceste modificări ar putea afecta în mod direct peste 10.000 de magistrați din întreaga țară.
Acuzațiile președinților judecătoriilor nu se opresc aici. Aceștia afirmă că nivelul coeficienților de ierarhizare propuși în proiect încalcă principiul constituțional al egalității între puteri, deoarece nu reflectă adecvat rolul puterii judecătorești. "Se pare că singura preocupare a inițiatorilor este majorarea salariilor demnitarilor, în timp ce magistrații sunt lăsați în umbră", a declarat un alt președinte de judecătorie, care a dorit să rămână anonim.
Judecătorii subliniază că proiectul de salarizare, corelat cu noua lege a pensiilor, ar putea adânci diferențele deja existente între pensiile magistraților. Aceștia estimează că, în urma implementării noii legi, ar putea apărea o a patra categorie de pensionari, cu diferențe de peste 100% între persoanele aflate în condiții identice de grad și vechime. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, în 2025, pensiile magistraților au variat semnificativ, cu unele pensii ajungând la 12.000 lei, în timp ce altele nu au depășit 5.000 lei.
În comunicat, magistrații fac referire și la drepturile salariale restante, recunoscute nu doar pentru judecători, ci și pentru alte categorii profesionale, cum ar fi profesorii și medicii. "Sumele datorate de stat sunt rezultatul incapacității decidenților de a adopta norme clare și al excepțiilor preferențiale create pentru anumite profesii", se arată în comunicat. Aceștia afirmă că neplata unilaterală a drepturilor obținute conform legii reflectă "neasumarea puterii executive".
În finalul comunicatului, președinții judecătoriilor resping ceea ce numesc "strategia asumată fățiș la nivel politic de demonizare continuă a magistraților". Aceștia consideră că această strategie este folosită pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de a îmbunătăți nivelul de trai al societății. "Nu mai suntem dispuși să acceptăm atitudini iresponsabile și umilitoare din partea celorlalte puteri", se concluzionează în document.
Aceste declarații vin în contextul în care Guvernul demis a propus o serie de reforme în domeniul salarizării, iar dezbaterile pe această temă continuă să stârnească controverse în rândul magistraților și al societății civile. Reacțiile din partea Ministerului Muncii sunt așteptate, iar viitorul proiectului de lege rămâne incert.
În concluzie, președinții judecătoriilor din România solicită o revizuire urgentă a proiectului de lege, avertizând că fără o abordare echitabilă și transparentă, sistemul judiciar va continua să sufere.
Aceștia îndeamnă autoritățile să revină la masa negocierilor și să ia în considerare propunerile venite din partea magistraților pentru a evita deteriorarea suplimentară a încrederii în justiție.