Critici severe din justiție
Ieri, 26 mai 2026, Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pâslaru, a pus în dezbatere publică un proiect de lege care vizează salarizarea unică a personalului bugetar. Conform acestui proiect, salariul brut al judecătorilor și procurorilor ar putea scădea cu 16%, dacă se va aplica înghețarea acestora până la atingerea nivelului prevăzut în noua grilă. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat vehement, afirmând că proiectul va face profesiile de judecător și procuror neatractive, avertizând că tinerii care vor intra în sistem după implementarea legii vor avea salarii mult diminuate comparativ cu colegii lor. "Adoptarea acestui proiect va submina poziția constituțională a puterii judecătorești, afectând nu doar independența financiară, ci și respectul față de justiție", a declarat CSM într-un comunicat oficial.
Proiectul de lege preconizează o diminuare a drepturilor salariale și în cazul promovărilor. Aceasta ar putea duce la o scădere a veniturilor magistraților, generând un val de plecări din sistem. "Afectarea drepturilor deja câștigate de magistrați este inacceptabilă", a subliniat CSM, adăugând că noile prevederi vor destabiliza grav situația resursei umane din justiție. "Adoptarea proiectului în forma actuală va conduce la o destabilizare fără precedent a resurselor umane din sistemul judiciar", se menționează în comunicat.
Conform datelor CSM, salariile vor fi reduse drastic, iar veniturile magistraților ar putea scădea sub nivelul corespunzător responsabilităților acestora. De exemplu, un magistrat care va promova într-o instanță superioară va vedea o scădere a veniturilor, ceea ce contravine principiului corectitudinii salariale. CSM a avertizat că acest mecanism salarial introduce o noțiune ambiguă, adică "diferența salarială tranzitorie", care nu este clar definită și care ar putea afecta pensiile de serviciu ale magistraților.
Critici au venit și din partea președinților tribunalelor care consideră că proiectul de lege ar putea crea anomalii în sistemul de salarizare. "Textele proiectului pot provoca situații paradoxale, unde promovările vor duce la scăderea drepturilor salariale", au declarat aceștia. De asemenea, magistrații acuză că inițiativa legislativă nu ține cont de principiul constituțional al egalității între puteri, dimensiune fundamentală a democrației.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a afirmat că noua lege de salarizare ar putea afecta grav echitatea în sistemul de justiție. "Noua grilă de salarizare pare să urmărească doar majorarea veniturilor demnitarilor, ignorând nevoile reale ale magistraților", a spus Savonea. De asemenea, se atrage atenția asupra riscurilor de creare a unor categorii diferite de pensionari în justiție, cu diferențe semnificative între pensii, ceea ce ar putea crea noi dezechilibre în sistem.
Criticile aduse de CSM și de președinții tribunalelor subliniază o preocupare generală că implementarea acestei legi va conduce la o scădere a atractivității profesiilor juridice, ceea ce ar putea avea un impact negativ pe termen lung asupra calității actului de justiție în România. În acest context, se cere o reevaluare a proiectului de lege și o consultare mai amplă cu reprezentanții sistemului judiciar înainte de adoptarea acestei inițiative legislative.
Pe fondul acestor controverse, CSM a anunțat că va utiliza toate instrumentele legale pentru a proteja independența justiției și pentru a asigura respectarea drepturilor magistraților. "Noile propuneri legislative nu pot fi adoptate fără a afecta iremediabil justiția ca putere în statul român", se concluzionează în comunicatul CSM. Astfel, viitorul acestei legi rămâne incert, iar dezbaterile în jurul acesteia continuă să genereze controverse în rândul instituțiilor statului, avocaților și societății civile.
În concluzie, adoptarea legii salarizării în forma actuală ar putea avea consecințe negative asupra stabilității și independenței justiției în România.
Este esențial ca autoritățile să reanalizeze propunerile și să colaboreze cu sistemul judiciar pentru a găsi soluții viabile care să asigure nu doar echitatea salarială, ci și respectarea standardelor democratice.