Incompletă și nedreaptă
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a criticat dur noua lege a salarizării bugetarilor, acuzând guvernanții de dubla măsură și evidențiind că, deși actul normativ promovează principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, acestea nu reflectă în mod corespunzător atribuțiile funcționarilor publici. Potrivit unui comunicat de presă emis de SAALG, sindicaliștii solicită introducerea unui coeficient minim de 3.15 pentru funcțiile de execuție, avertizând că o subevaluare a salariilor în administrația publică ar putea duce la pierderea specialiștilor și la slăbirea calității actului public. „O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, a declarat liderul SAALG.
Reprezentanții SAALG resping, de asemenea, argumentele care susțin că salariile din sectorul public ar contribui semnificativ la deficitul bugetar. Aceștia afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca fiind problema principală a deficitului bugetar este „incompletă”, întrucât o parte din salariile bugetarilor se întorc la bugetul de stat prin contribuții fiscale. Sindicatul subliniază că deficitul nu este cauzat de salariile funcționarilor, ci de „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”.
În cadrul conferinței de presă, SAALG a cerut Guvernului să trateze coeficientul de 3.15 ca pe un „prag minim de respect instituțional”. „Cei care vor alege să ne trateze ca pe o problemă bugetară pentru eșecurile colectării, pentru risipa politică și pentru sinecurile pe care nu au curajul să le atingă, vor rămâne în istorie cu numele pe care singuri și-l asumă prin fapte: măcelarii administrației publice”, a concluzionat comunicatul.
Noua lege a salarizării, prezentată luni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, reprezintă un jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți, începând de la coeficientul 1.00 și ajungând până la 8.00 pentru gradul 12.
Criticii legii susțin că este esențial ca salariile bugetarilor să fie corelate cu salariile din sectorul privat. Unii experți afirmă că „salariul mediu al bugetarilor nu trebuie să depășească salariul mediu din mediul privat”, având în vedere exemplele din alte țări europene, cum ar fi Germania. De asemenea, se subliniază importanța legării salariului bugetar de economia reală și de salariul din sectorul privat.
În contextul actual, se discută despre necesitatea de a evita menținerea referinței salariale la discreția ministerelor, argumentându-se că stabilirea unei legături clare între salariul minim pe țară și coeficientul de salarizare ar asigura predictibilitate. Critica adusă coeficientului actual este că, deși acesta ar fi trebuit să fie multiplicat cu salariul minim, nu s-a aplicat niciodată în mod efectiv.
În concluzie, noua lege a salarizării bugetarilor se află sub intensă critică din partea sindicatelor, care cer o revizuire a coeficientului de salarizare pentru funcțiile de execuție. Această dezbatere evidențiază provocările cu care se confruntă administrația publică română și necesitatea de a asigura o salarizare corectă și echitabilă pentru angajații din sectorul public.
Este esențial ca Guvernul să ia în considerare aceste cereri pentru a preveni migrarea specialiștilor din administrație și pentru a menține calitatea serviciilor publice.