Apel pentru buget european
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat, marți, 26 mai 2026, adoptarea Declarației comune privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034 al grupului Prietenii Coeziunii. Statele membre solicită menținerea finanțării pentru Politica de coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și alte programe esențiale ale Uniunii Europene (UE). MAE a comunicat că documentul a fost susținut de statele reunite în grupul Prietenii Coeziunii, care include Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania. Potrivit poziției exprimate în document, noul CFM reprezintă principalul instrument prin care Uniunea Europeană își poate atinge obiectivele strategice și poate răspunde schimbărilor geopolitice actuale. Conform comunicatului transmis de MAE, o Uniune Europeană mai competitivă și mai sigură are nevoie de resurse financiare adecvate pentru implementarea priorităților comune.
„Următorul CFM trebuie să continue să asigure resurse suficiente pentru politica tradițională care să decurgă din obligațiile în tratate, cum ar fi Politica de coeziune, Politica agricolă (PAC) și Politica comună în domeniul pescuitului (PCP), care joacă un rol fundamental în promovarea zonei de convergență, a creșterii economice și a securității alimentare. De asemenea, trebuie să răspundă noilor provocări, cum ar fi riscurile de securitate, perturbările comerțului mondial, tranziția și securitatea energetică, migrația, reflectând situația geopolitică”, a declarat un reprezentant al MAE. Această afirmație subliniază importanța continuării finanțării pentru politici care au un impact direct asupra cetățenilor europeni.
Ministerul de Externe arată că propunerea actuală a Comisiei Europene prevede reduceri în termeni reali pentru Politica de coeziune, Politica Agricolă Comună și Politica Comună în domeniul Pescuitului, deși valoarea totală a noului buget european este mai mare. Potrivit poziției exprimate de autoritățile române, aceste politici continuă să aibă un rol important în reducerea diferențelor de dezvoltare dintre state și regiuni și rămân printre cele mai vizibile instrumente europene pentru cetățeni.
MAE solicită majorarea fondurilor alocate statelor membre în cadrul Capitolului 1, destinat politicilor tradiționale. „Programarea acestor alocări, în special la începutul perioadei de programare și la evaluarea intermediară, ar trebui să rămână principiu în întregime în responsabilitatea statului. Mecanismul de coordonare nu trebuie să aibă impact asupra prerogativelor de programare ale statelor locale”, se precizează în comunicatul de presă.
Potrivit MAE, utilizarea eficientă a fondurilor europene depinde de existența unor condiții de implementare considerate realiste și favorabile investițiilor pe termen lung. În document este menționată necesitatea păstrării regulii N+3 privind dezangajările și a unor niveluri adecvate pentru pre-finanțare și cofinanțare. Totodată, autoritățile susțin că rezerva de criză propusă, în valoare de 10%, ar trebui redusă. „Acest lucru necesită menținerea regulilor N+3 pentru dezangajări, pentru formularea creditelor de angajament și de plată, precum și rate adecvate de pre-finanțare și cofinanțare UE pentru măsurile PAC și PCP, Politica de Coeziune, inclusiv investițiile din Fondul de Coeziune și fondurile de Afaceri Interne ale UE în acest scop”, se arată în comunicat.
Documentul susține și o participare mai mare a entităților cu experiență redusă în accesarea programelor competitive europene, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Poziția exprimată în declarație sprijină orientarea Capitolului 2 către obiective legate de competitivitate și susține rolul Fondului European de Competitivitate. În aceste condiții, grupul solicită și condiții mai favorabile pentru implementarea unor mecanisme europene, inclusiv o rată de cofinanțare de 85% pentru statele membre cu un venit național brut pe cap de locuitor situat sub media Uniunii Europene.
În ceea ce privește finanțarea viitoare a Uniunii Europene, statele din grupul Prietenii Coeziunii se declară deschise discuțiilor privind introducerea unor noi resurse proprii, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, simple și neregresive”. Documentul precizează și că statele participante sunt pregătite să contribuie la identificarea unui compromis privind viitorul buget european, cu obiectivul de a construi un mecanism financiar adaptat nevoilor statelor membre și regiunilor Uniunii Europene. În acest context, președintele Nicușor Dan a subliniat importanța alocării resurselor suficiente pentru a răspunde provocărilor actuale, precum securitatea și competitivitatea economică.
Această inițiativă este crucială pentru România, care se confruntă cu o criză politică internă și are nevoie de stabilitate pentru a atrage fonduri europene esențiale. Anunțul va fi prezentat în cadrul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene, unde se vor discuta aspecte legate de viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
România își asumă un rol activ în aceste negocieri, subliniind necesitatea de a susține atât politicile tradiționale, cât și noile priorități ale Uniunii Europene pentru a asigura dezvoltarea echilibrată a tuturor statelor membre.