Sondaj INSCOP: Corupția, problema principală a românilor

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un sondaj INSCOP arată că 27,8% dintre români consideră corupția ca fiind principala problemă a țării, în timp ce 48,2% doresc creșterea salariilor și pensiilor ca prioritate. Aceste rezultate reflectă o anxietate publică crescută în legătură cu insecuritatea sistemică și nevoile economice imediate ale cetățenilor.

EN

Brief

A recent INSCOP survey indicates that 27.8% of Romanians view corruption as the country's main issue, while 48.2% prioritize salary and pension increases. These results highlight growing public anxiety regarding systemic insecurity and immediate economic needs.

Sondaj INSCOP: Corupția, problema principală a românilor
Sursa foto: psnews.ro

Salariile și pensiile, priorități majore

Sondaj inscop: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un sondaj recent realizat de INSCOP Research, în perioada 11-14 mai 2026, relevă că 27,8% dintre români consideră corupția ca fiind principala problemă a țării. În aceeași vreme, 48,2% dintre respondenți afirmă că prioritatea în următoarele șase luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat că „studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică”, subliniind astfel complexitatea percepției cetățenilor asupra problemelor economice și sociale.

Întrebați despre principalele probleme cu care se confruntă țara, respondenții au indicat, pe lângă corupție, și lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%), instabilitatea politică (13,4%), inflația și costul vieții (10,7%). De asemenea, 8,1% dintre participanți au menționat deficitul bugetar și datoria publică, iar 6,6% au subliniat starea sistemului de educație. Aceste rezultate reflectă o diversitate de preocupări în rândul populației, dar corupția rămâne un subiect central.

Analizând datele demografice, se observă că votanții PNL, USR și AUR, precum și bărbații și persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, consideră corupția ca fiind o problemă mai importantă în proporții semnificativ mai mari decât media națională. Pe de altă parte, votanții PSD, locuitorii din urbanul mic și persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani menționează lipsa locurilor de muncă bine plătite ca fiind o preocupare majoră.

În ceea ce privește prioritățile pentru următoarele șase luni, 48,2% dintre respondenți consideră că creșterea salariilor și pensiilor este esențială. Alte priorități menționate includ reducerea taxelor (33,7%), atragerea fondurilor europene (26,1%) și reducerea cheltuielilor statului (25,8%). Această diversitate de priorități sugerează că românii sunt conștienți nu doar de problemele lor imediate, ci și de nevoile mai largi ale economiei.

Votanții AUR, femeile și persoanele cu educație primară, în special, indică reducerea taxelor ca fiind o măsură prioritară. De asemenea, votanții PNL și USR, cei cu educație superioară și locuitorii din București spun că atragerea fondurilor europene ar trebui să fie o prioritate majoră. Aceste diferențe sugerează că percepțiile și nevoile populației sunt influențate de factori socio-economici și educaționali.

Criticii sondajului, inclusiv anumiți observatori din mediul politic, au ridicat întrebări cu privire la metodologia folosită de INSCOP, susținând că ar putea minimiza gravitatea corupției în opinia publicului. Aceștia argumentează că sondajele ar trebui să reflecte nu doar opiniile exprimate, ci și realitățile sociale și economice cu care se confruntă românii, subliniind că corupția afectează 99% dintre cetățeni, cu excepția „specialilor” și a celor apropiați de politică.

În concluzie, sondajul INSCOP evidențiază o preocupare crescută a românilor față de corupție, dar și o cerere clară pentru măsuri economice imediate, cum ar fi creșterea salariilor și pensiilor. Aceste rezultate ar putea influența agenda politică în perioada următoare, obligând partidele să răspundă mai bine nevoilor și preocupărilor electoratului.

Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa modul în care aceste priorități sunt traduse în politici concrete de către decidenți.