Măsuri cerute de semnatari
România a semnat, alături de alte 14 state membre ale Uniunii Europene, o declarație referitoare la Cadrul financiar multianual 2028-2034, subliniind necesitatea unei finanțări adecvate pentru a asigura o Europă mai competitivă, prosperă, puternică și sigură. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al României, această declarație a fost comunicată oficial în seara zilei de luni, 25 mai 2026. „Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034 este instrumentul strategic pentru atingerea obiectivelor noastre comune și a viziunii ambițioase asupra viitorului UE”, a declarat un reprezentant al ministerului.
În declarația semnată de România și celelalte state, se subliniază că viitorul CFM trebuie să sprijine autonomizarea strategică a Uniunii Europene și să continue consolidarea competitivității acesteia, precum și să răspundă provocărilor actuale, inclusiv cele legate de securitate și migrație. Conform documentului, politica de coeziune, politica agricolă comună (PAC) și politica comună de pescuit (PCP) trebuie să beneficieze de alocări suficiente, având în vedere impactul lor asupra convergenței economice și securității alimentare.
Datele oficiale arată că, în propunerea Comisiei Europene, aceste politici sunt singurele care se confruntă cu reduceri în termeni reali, deși volumul total al noului CFM crește. „Aceste politici contribuie semnificativ la obiectivele cheie ale UE, iar obiectivele lor bazate pe Tratate rămân pe deplin relevante”, a declarat un expert din cadrul Ministerului Agriculturii.
De asemenea, se menționează că programarea alocărilor ar trebui să rămână în responsabilitatea statelor membre, iar mecanismele de coordonare propuse nu ar trebui să afecteze prerogativele de programare ale acestora. „Este vital ca implementarea să se facă în condiții favorabile pentru a sprijini investițiile pe termen lung”, a adăugat un oficial din cadrul Ministerului Finanțelor.
Un alt aspect important subliniat în declarație este necesitatea menținerii regulii N+3 pentru dezangajări și asigurarea unor rate adecvate de pre-finanțare și cofinanțare pentru măsurile din PAC și PCP. „Politica de Coeziune nu ar trebui să fie transformată într-un instrument sistematic de criză, având în vedere că rezerva propusă de 10% pentru crize ar trebui redusă”, a specificat comunicatul.
De asemenea, se propune ca măsurile specifice să fie introduse pentru a îmbunătăți accesul entităților mai puțin experimentate la apelurile competitive, în special pentru IMM-uri, care sunt considerate esențiale pentru economia Uniunii Europene.
Prietenii Coeziunii, grupul din care face parte România, susțin orientarea Capitolului 2 către obiectivele de competitivitate și recunosc necesitatea unui acces eficient și incluziv pentru a consolida competitivitatea generală în întreaga Uniune. „O rată de cofinanțare UE de 85% pentru statele membre cu un VNB pe cap de locuitor sub media UE-27 este crucială pentru Mecanismul de Interconectare a Europei”, se arată în document.
Referitor la noi resurse proprii, Prietenii Coeziunii sunt deschiși la discuții care să reducă presiunea asupra bugetelor statelor membre. „Eliminarea reducerilor legate de resursa proprie bazată pe VNB este o necesitate”, se menționează în declarație.
În concluzie, Prietenii Coeziunii își reafirmă angajamentul de a contribui constructiv la un compromis echilibrat în cadrul negocierilor pentru CFM, subliniind importanța unui buget modern care să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre și regiunilor.
Obiectivul este de a asigura un viitor prosper și stabil pentru întreaga Uniune Europeană.