Controlul constituționalității legii
Îccj sesizează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis pe 22 mai 2026, în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală. Potrivit unui comunicat oficial, 96 de judecători au votat pentru această sesizare, invocând neconstituționalitatea propunerilor legislative care afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților. “Verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată este imperativă pentru a evita efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor,” a declarat Biroul de Informare și Relații Publice al ÎCCJ.
Modificările propuse sunt incluse în Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) și vizează mai multe aspecte esențiale. Conform sesizării, principalele puncte de neconstituționalitate se referă la introducerea posibilității de reunire și disjungere a cauzelor în camera preliminară, fără corelarea cu regulile existente. Această măsură ar putea crea confuzii și blocaje administrative, afectând astfel buna desfășurare a procesului penal.
O altă modificare contestată este eliminarea citării părților la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară. Conform noilor reglementări, părțile trebuie să urmărească parcursul dosarului fără a fi notificate de instanță, ceea ce poate afecta dreptul la apărare și procesul echitabil. Acest lucru este deosebit de problematic pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi deținuții sau cei care nu au acces la tehnologie.
De asemenea, noua reglementare privind “autoritatea de lucru judecat” în camera preliminară face ca deciziile judecătorului să fie definitive în ceea ce privește legalitatea probelor, contrar jurisprudenței CCR, care permite verificarea legalității probelor pe parcursul întregului proces. Aceasta ar putea limita semnificativ dreptul la apărare și capacitatea instanței de a analiza probele obținute nelegal.
ÎCCJ subliniază că neacordarea unui control constituțional adecvat asupra acestor modificări poate conduce la probleme grave în aplicarea legii și la afectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Modificările aduse Codului de procedură penală ar putea, astfel, să transforme procesul penal într-unul mai puțin transparent și mai puțin echitabil.
Este esențial ca CCR să analizeze aceste modificări cu maximă atenție, având în vedere implicațiile pe termen lung asupra sistemului judiciar din România.
Astfel, se va putea asigura că drepturile constituționale ale cetățenilor sunt respectate și protejate în fața posibilelor abuzuri legislative.