Controverse asupra procedurii penale
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis vineri, 22 mai 2026, sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu modificările aduse Codului de procedură penală, prin PL-x nr. 228/2026, care au fost adoptate recent de Parlament. Judecătorii ICCJ consideră că aceste modificări afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților, în special pentru categoriile vulnerabile. "Decizia de sesizare a fost adoptată cu participarea a 96 de judecători, în cadrul unei ședințe a Secțiilor Unite, convocată de președinta ICCJ, Lia Savonea", se arată într-un comunicat de presă emis de instanță.
Conform ICCJ, viciile de neconstituționalitate identificate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil și înfăptuirii justiției. Modificările introduc o procedură accelerată în faza de cameră preliminară, stabilind un termen de maximum 60 de zile pentru finalizarea acestei etape procesuale. Judecătorii sunt obligați să fixeze termene succesive, însă după primul termen, părțile nu vor mai fi citate, fiind obligate să urmărească singure parcursul dosarului. Această reglementare, potrivit ICCJ, nu este corelată cu regulile existente și creează blocaje practice.
Judecătorii ICCJ subliniază că noua reglementare ar putea duce la confuzii în ceea ce privește restituirea cauzelor la parchet și separarea dosarelor reunite, precum și la soluții contradictorii. "Noua normă este vagă și neclară, afectând dreptul la apărare și accesul efectiv la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile, precum deținuții, vârstnicii sau cei care nu au acces la internet", au declarat magistrații.
Un alt aspect criticat de ICCJ este faptul că legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor, ceea ce contrazice jurisprudența CCR. Aceasta permite verificarea legalității probelor în faza de judecată, iar limitarea acestei analize ar împiedica instanța de fond să examineze probe obținute nelegal sau neloial. "Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de Codul de procedură penală", se menționează în concluzia ICCJ.
Sesizarea ICCJ urmează să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte ca legea să poată fi promulgată. Aceasta va avea implicații importante asupra procedurilor penale din România, având în vedere că modificările propuse ar putea afecta semnificativ drepturile părților implicate în procesele penale.
Așadar, următorii pași vor depinde de decizia CCR, care va stabili dacă modificările sunt conforme cu Constituția României.