Decesul activistului italian
Carlo Petrini, fondatorul mișcării italiene „Slow Food”, a murit la vârsta de 76 de ani, a anunțat organizația într-un comunicat, relatează Mediafax.
Decesul a avut loc joi, în orașul natal al lui Petrini, Bra, din regiunea italiană Piemont. Reprezentanții Slow Food nu au precizat cauza morții, însă activistul italian dezvăluise în ultimii ani că fusese diagnosticat cu cancer de prostată, scrie Reuters.
Mișcarea Slow Food a fost înființată în 1986, ca reacție la deschiderea primului restaurant McDonald’s din Italia, în centrul istoric al Romei. Inițiativa lui Petrini a devenit în timp un simbol internațional al agriculturii sustenabile și al alimentației sănătoase. „A dat viață unei mișcări globale bazate pe valorile unei hrane bune, curate și corecte pentru toți”, au transmis reprezentanții Slow Food.
Sub conducerea lui Carlo Petrini, organizația s-a extins dintr-un grup restrâns de prieteni din mediul rural italian într-o rețea internațională activă în peste 160 de țări. Petrini era cunoscut și pentru relația apropiată cu regele Charles al III-lea al Marii Britanii, un susținător al agriculturii ecologice și al dezvoltării durabile.
Carlo Petrini, inițiatorul italian al mișcării internaționale „Slow Food”, a influențat modul în care lumea privește producția și consumul de alimente curate. A murit la vârsta de 76 de ani, a anunțat organizația. Carlo Petrini a fost un lider vizionar și intelectual dedicat binelui comun, relațiilor umane și protejării naturii.
El a fondat mișcarea „Slow Food”, forumul internațional Terra Madre și Universitatea de Științe Gastronomice din Pollenzo. Prin aceste proiecte, el a creat o mișcare globală bazată pe principiile hranei bune, curate și corecte, reușind să unească comunități, fermieri, artizani culinari, bucătari, activiști și tineri din întreaga lume.
„Cei care seamănă utopie culeg realitate”, o expresie pe care Carlo Petrini o folosea cu plăcere, reflectă esența vieții sale. El credea cu tărie că visele și viziunile corecte, capabile să mobilizeze efort colectiv și urmărite cu perseverență, pot deveni realitate.
Petrini a subliniat adesea că agricultura și calitatea alimentelor sunt componente esențiale ale culturii, societății și politicii. A sprijinit dezvoltarea micilor fermieri și promovarea practicilor alimentare tradiționale, punând accent pe protejarea biodiversității într-o perioadă în care globalizarea și producția de masă amenințau aceste valori.
Președintele italian Sergio Mattarella a transmis că pierderea lui Petrini reprezintă un gol semnificativ nu doar pentru lumea gastronomiei și vinului, ci și pentru întreaga societate, nu doar în Italia. Carlo Petrini a fost considerat un simbol al luptei pentru o alimentație responsabilă, care să protejeze resursele și tradițiile locale.
Poreclit „Carlin” de prieteni și susținători, Petrini a fondat mișcarea Slow Food în 1986, ca reacție la deschiderea primului restaurant McDonald's din Italia, lângă faimoasele Trepte Spaniole din Roma. El rememora cu umor un incident petrecut în avion, când un bărbat i-a spus că este „dușmanul său” pentru că conduce toate restaurantele McDonald's din Italia, iar Petrini a răspuns că îi este recunoscător, deoarece fără aceasta Slow Food nu ar fi existat.
Mișcarea promovă calitatea alimentelor, sustenabilitatea mediului și condiții corecte pentru producători, crescând de la un grup restrâns de prieteni din mediul rural la o rețea internațională prezentă în peste 160 de țări. Carlo Petrini a fondat și Universitatea de Științe Gastronomice din Pollenzo, a creat Arca Gustului, catalogul internațional al alimentelor pe cale de dispariție, și forumul global Terra Madre pentru comunități culinare și producători.
Ca jurnalist, Carlo Petrini a colaborat constant cu publicații de top din Italia, precum La Stampa, La Repubblica, Il Manifesto și Il Fatto Quotidiano, abordând subiecte precum dezvoltarea durabilă, cultura, gastronomia și relația dintre alimente și mediu. Toate veniturile obținute din activitatea sa jurnalistică au fost reinvestite în proiectele Slow Food și în Universitatea de Științe Gastronomice din Pollenzo.
De-a lungul carierei, Petrini și-a transmis viziunea printr-o serie de cărți influente care au adus principiile Slow Food în atenția publicului internațional. Începând cu Motivele gustului (2001), lucrările sale au explorat constant dimensiunile culturale, sociale și de mediu ale alimentelor.
În Revoluția Slow Food (2005), scrisă împreună cu jurnalistul Gigi Padovani, a relatat originile și evoluția mișcării, iar Bun, curat și corect: principiile unei noi gastronomii (2005) a pus bazele conceptului de „eco-gastronomie”, care a avut ecou la nivel global și a fost tradus în numeroase limbi.
Lucrările sale ulterioare au extins aceste idei, legând alimentația de provocări globale mai ample. În Terra Madre: Cum să nu lăsăm mâncarea să ne mănânce (2009) și Food and Freedom (2013), Petrini a demonstrat cum mâncarea poate împuternici comunitățile și poate răspunde problemelor precum foametea, inegalitatea și uniformizarea culturală.
Prin Loving the Earth (2014), a inițiat un dialog cu gânditori din diverse domenii despre viitorul planetei, iar implicarea sa în discuțiile legate de enciclica Laudato Si’ a Papei Francisc a evidențiat legăturile dintre alimentație, ecologie și etică. Acest dialog a continuat în Terrafutura (2020), unde Petrini și Papa Francisc au discutat provocările urgente ale vremurilor contemporane.
În lucrarea sa recentă, A Taste for Change (2023), el a analizat tranziția ecologică ca pe o cale către o societate mai echitabilă și mai împlinită, purtând o conversație cu economistul Gaël Giraud.