Prejudiciul de 912 milioane lei
Partidul Social Democrat, reprezentat de președintele Sorin Grindeanu, a înaintat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva fostului premier Ludovic Orban, în legătură cu adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 917/2019. Potrivit plângerii, se suspectează abuz în serviciu în legătură cu modul în care a fost aprobată utilizarea Fondului de rezervă bugetară pentru plata unor despăgubiri în dosarul arbitral internațional Micula. "Utilizarea nelegală a Fondului de rezervă bugetară ar putea avea consecințe grave pentru bugetul de stat și integritatea procesului decizional", a declarat Sorin Grindeanu în cadrul unei conferințe de presă.
În documentul transmis procurorilor, semnat de Sorin Grindeanu, PSD susține că în decembrie 2019 Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 lei, bani destinați executării unei hotărâri arbitrale ICSID în favoarea mai multor companii controlate de familia Micula. Formațiunea politică afirmă că mecanismul Fondului de rezervă bugetară ar fi fost utilizat în mod nelegal, în condițiile în care nu ar fi existat o urgență reală și nici un caracter imprevizibil al obligației financiare.
În plângere se arată că litigiul dintre statul român și investitorii din grupul Micula a început în 2005, iar hotărârea arbitrală fusese pronunțată în 2013, ceea ce, în opinia semnatarilor, exclude caracterul de „urgență” al plății. De asemenea, PSD invocă faptul că situația juridică era în continuare contestată la nivel european, existând decizii ale Comisiei Europene și proceduri judiciare aflate în desfășurare privind încadrarea despăgubirilor ca ajutor de stat.
În sesizare se mai susține că plata efectuată în 2019 ar fi fost una prematură, într-un context juridic încă neclarificat definitiv, în care existau atât obligații de executare a hotărârii arbitrale, cât și restricții impuse de dreptul Uniunii Europene. PSD afirmă că această suprapunere de obligații ar fi făcut imposibilă utilizarea Fondului de rezervă bugetară, destinat exclusiv unor situații urgente și neprevăzute.
Plângerea mai conține și referiri la posibile presiuni exercitate asupra unor funcționari din Ministerul Finanțelor în procesul de avizare a plății, precum și la întâlniri informale între reprezentanți guvernamentali și beneficiarii despăgubirilor. Aceste elemente sunt prezentate ca indicii care ar putea sugera o influențare a procesului decizional administrativ. Partidul Social Democrat solicită procurorilor să verifice legalitatea întregului mecanism administrativ care a stat la baza Hotărârii de Guvern nr. 917/2019, inclusiv modul de utilizare a Fondului de rezervă și persoanele implicate în procesul decizional.
Plângerea se bazează pe articolul privind abuzul în serviciu din Codul penal și invocă un posibil prejudiciu adus bugetului de stat. Potrivit documentului obținut de publicația Gândul, prejudiciul invocat de social-democrați s-ar ridica la aproximativ 912 milioane de lei, echivalentul a circa 175 de milioane de euro. În plângere, PSD susține că Ludovic Orban ar fi determinat sau adoptat Hotărârea de Guvern nr. 917/2019, prin care Executivul a suplimentat bugetul Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 de lei, bani proveniți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.
Suma ar fi fost destinată achitării despăgubirilor către Ioan și Viorel Micula și către companiile European Food, Starmill și Multipack. Autorii plângerii susțin că utilizarea Fondului de rezervă bugetară ar fi fost nelegală, întrucât acesta poate fi folosit doar pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute. Or, litigiul cu frații Micula era cunoscut de mai mulți ani: arbitrajul internațional începuse în 2005, iar hotărârea ICSID fusese pronunțată în 2013.
PSD spune că România se afla, la momentul respectiv, într-o situație juridică complicată, între două obligații contradictorii. Pe de o parte, exista hotărârea arbitrală ICSID, care obliga statul român la plata despăgubirilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană considera că plata acestor sume ar reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii Europene. În document sunt invocate și presupuse presiuni asupra unor funcționari din Ministerul Finanțelor, printre care Ciprian Badea și Mihai Diaconu, pentru urgentarea efectuării plății.
De asemenea, plângerea face referire la informații privind o posibilă întâlnire informală la Cabinetul premierului, la care ar fi participat și beneficiarii despăgubirilor, frații Micula. De menționat este că depunerea unei plângeri penale reprezintă un demers juridic prin care autorii sesizează organele de anchetă cu privire la posibile fapte penale. Aceasta nu înseamnă automat că persoana vizată a comis faptele reclamate, stabilirea unei eventuale răspunderi penale urmând să fie făcută doar de procurori și, după caz, de instanțele de judecată.
Cazul Micula își are originea la finalul anilor ’90, când România încerca să atragă investiții în zone mai puțin dezvoltate. Statul a oferit atunci o serie de facilități fiscale pentru investitorii care dezvoltau afaceri în zone defavorizate, printre care scutiri și reduceri de taxe. Frații Ioan și Viorel Micula, oameni de afaceri cu cetățenie română și suedeză, au investit prin companiile din grupul European Food/Drinks în zona Ștei-Nucet-Drăgănești, din județul Bihor.
Investițiile vizau fabrici, utilaje, terenuri, clădiri și echipamente pentru industria alimentară. Problema a apărut în perioada pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a se alinia regulilor europene privind ajutorul de stat, România a eliminat înainte de termen o parte dintre facilitățile fiscale promise investitorilor. Frații Micula au susținut că statul român le-a încălcat drepturile și au deschis un arbitraj internațional împotriva României.
În 2013, tribunalul arbitral de la Washington, din cadrul ICSID, le-a dat dreptate investitorilor și a obligat România să plătească despăgubiri. Ulterior, însă, Comisia Europeană a intervenit și a stabilit că plata acestor despăgubiri ar reprezenta un ajutor de stat ilegal, incompatibil cu normele Uniunii Europene. Astfel, cazul Micula a devenit un conflict juridic între două planuri: pe de o parte, obligația României de a respecta hotărârea arbitrală internațională, iar pe de altă parte, obligația de a respecta regulile europene privind ajutorul de stat.
Această suprapunere a făcut ca litigiul să se prelungească ani de zile și să genereze controverse politice, juridice și financiare.