Acuzații grave în digitalizare
Dragoș Vlad, fostul președinte al Agenției pentru Digitalizarea României (ADR), a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în data de 18 mai 2026, acuzând-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu, precum și pe ministrul Digitalizării, Irineu Darău, de presiuni repetate pentru încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice. Vlad susține că aceste presiuni au fost exercitate în perioada în care conducea ADR, fiind legate de discuții și întâlniri cu grupul german Schwarz. „Aceste demersuri au condus la prejudicierea gravă a intereselor publice și la riscul de pierdere a unor fonduri europene”, a declarat Vlad într-o conferință de presă.
Conform plângerii sale, presiunile au început în ianuarie 2026, printr-o adresă primită de la ministerul coordonat de Oana Gheorghiu, care solicita informații suplimentare despre proiectele de digitalizare din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a menționat că ministerul cerea constant date care erau deja disponibile în sistemele oficiale, ceea ce a dus la o încărcare excesivă a echipei sale, care deja se confrunta cu un număr redus de angajați.
„După prima întâlnire cu domnul ministru pe 12 ianuarie, am început să primesc cereri repetate legate de evoluția proiectelor, ceea ce a devenit foarte deranjant pentru echipa noastră. Se cereau informații care erau deja raportate săptămânal”, a explicat Vlad. De asemenea, acesta a menționat că au existat discuții despre crearea unor grupuri de lucru care implicau atât ADR, cât și alte instituții precum STS și Ministerul de Interne.
Un alt aspect important menționat în plângerea lui Vlad se referă la o interdicție primită de la Guvernul Bolojan, care a restricționat deplasările externe ale echipei ADR. „Această decizie a fost justificată prin lipsa progreselor în implementarea jaloanelor PNRR, dar a avut un impact negativ asupra activității noastre”, a precizat fostul președinte al ADR.
Mai mult, Vlad a acuzat că aceste presiuni au fost orientate și către găsirea rapidă a unor soluții de colaborare cu grupul german Schwarz, care, susține el, căutau să obțină foloase materiale de pe urma acestor demersuri. „Solicitările includeau specificații tehnice și detalii despre infrastructuri digitale, ceea ce ar fi putut fi folosit în viitoare contracte”, a afirmat Vlad.
În plângerea depusă la DNA, Vlad a invocat, de asemenea, o serie de corespondențe între reprezentanți guvernamentali și ADR, inclusiv un e-mail de la Oana Gheorghiu, în care se întreba dacă instituția este interesată de produsele oferite de grupul Schwarz. Potrivit lui Vlad, aceste solicitări au fost făcute în contextul în care compania germană a sponsorizat anterior o campanie a unui ONG condus de vicepremier.
În ciuda acuzațiilor grave, părțile implicate nu au oferit până acum un răspuns detaliat. Oana Gheorghiu a justificat demiterea lui Vlad prin „eșecuri operaționale” și a acuzat „insubordonare și opacitate instituțională”. Această situație generează întrebări cu privire la transparența proceselor de achiziție publică și la modul în care instituțiile statului colaborează între ele pentru a asigura implementarea eficientă a proiectelor de digitalizare în România.
Pe de altă parte, unii experți în domeniul achizițiilor publice consideră că această plângere ar putea deschide o discuție mai amplă despre integritatea proceselor administrative din România și despre nevoia de a proteja funcționarii publici împotriva presiunilor politice. Este esențial ca aceste acuzații să fie investigate cu seriozitate pentru a asigura încrederea publicului în instituțiile statului.
În concluzie, plângerea lui Dragoș Vlad la DNA va necesita o analiză detaliată de către autorități, iar urmările acesteia ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate achizițiile publice și asupra relațiilor dintre instituțiile guvernamentale.
Este esențial ca transparența și legalitatea să fie priorități în astfel de procese, mai ales când sunt implicate fonduri europene și proiecte de o importanță crucială pentru dezvoltarea digitalizării în România.