Conflict în digitalizare
Procurorii DNA au deschis o anchetă în urma plângerii penale depuse de Dragoș Vlad, fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Incidentul a avut loc marți, 20 mai 2026, când Vlad a depus plângerea la sediul DNA central din Știrbei Vodă. Potrivit unor surse judiciare, cercetările preliminare au fost demarate pentru a evalua faptele semnalate de Vlad. "Este esențial ca aceste acuzații să fie investigate în mod corect și prompt", a declarat un reprezentant al DNA, solicitând transparență în procesul de anchetă.
În plângerea sa, Dragoș Vlad a acuzat presiuni din partea vicepremierului Gheorghiu pentru a încălca prevederi legale în domeniul achizițiilor publice, inclusiv anularea unor proceduri esențiale pentru digitalizarea statului român. Vlad a subliniat impactul negativ asupra fondurilor europene, menționând o sumă estimată de aproximativ 164 milioane lei, care ar putea fi pierdută ca rezultat al acestor acțiuni.
Dragoș Vlad a fost demis pe 4 mai 2026, cu argumentația că a manifestat „eșecuri operaționale” și „insubordonare”. Într-o declarație la Antena 3, Vlad a explicat că a avut întâlniri cu Irineu Darău, în care s-au discutat proiecte de digitalizare, dar a simțit că s-au făcut presiuni inacceptabile. "Am fost constrâns să colaborez cu grupuri de interese, ceea ce contravine principiilor de transparență și legalitate pe care ar trebui să le respectăm", a afirmat el.
În replică, Oana Gheorghiu a declarat că acuzațiile sunt o "perdea de fum" menită să distragă atenția de la eșecurile lui Vlad în gestionarea ADR. "Este regretabil să vedem cum politizarea situației de față afectează digitalizarea statului român", a precizat ea. Ministerul Economiei a subliniat că nu există nicio bază reală pentru acuzațiile lui Vlad, considerându-le o încercare de răzbunare.
În acest context, specialiștii în domeniu, precum Dr. Andrei Marga, expert în politici publice la Universitatea din Cluj, consideră că aceste conflicte politice afectează grav proiectele de digitalizare. "România are nevoie de stabilitate în conducerea instituțiilor pentru a putea accesa fondurile europene necesare", a declarat Marga.
Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România se află într-o întârziere semnificativă în implementarea soluțiilor digitale, iar această situație a fost subliniată și în rapoartele Comisiei Europene. În 2022, România era pe locul 26 din 27 în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, conform Eurostat.
Criticii din cadrul societății civile susțin că aceste scandaluri subminează încrederea cetățenilor în instituții. "Este crucial ca toate acuzațiile să fie investigate, dar și ca cei responsabili să își asume consecințele", a spus Ana Zărnescu, activist pentru transparență.
În concluzie, scandalul dintre Dragoș Vlad și Oana Gheorghiu ridică întrebări serioase despre viitorul digitalizării în România. Se așteaptă ca DNA să finalizeze cercetările în săptămânile următoare, iar rezultatele acestora ar putea avea un impact semnificativ asupra stabilității politice și a proiectelor de digitalizare.
Este esențial ca autoritățile să colaboreze transparent pentru a restabili încrederea cetățenilor în procesele administrative și pentru a asigura accesul la fondurile europene necesare pentru dezvoltarea durabilă a României.