Acuzații și reacții la DNA
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că plângerea înaintată la DNA de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, reprezintă "doar o perdea de fum" menită să distragă atenția de la starea actuală a digitalizării în România. Aceste afirmații au fost făcute într-o conferință de presă susținută la București pe 19 mai 2026. Gheorghiu a subliniat că Vlad a depus plângerea după o demisie controversată și că acest demers este, în opinia sa, o încercare de a îndepărta atenția publicului de realizările slabe din timpul mandatului său. "Domnul Vlad are toată libertatea să depună orice plângere penală dorește. Sper ca procurorii să analizeze urgent așa-zisele fapte reclamate, astfel încât să putem închide acest fake news cât mai rapid", a declarat Gheorghiu.
Plângerea formulată de Dragoș Vlad la DNA include acuzații grave, cum ar fi presiuni pentru semnarea de contracte cu grupul german Schwarz și implicarea Mastercard în digitalizarea serviciilor publice. Vlad susține că a fost presat să colaboreze cu aceste companii și că acest lucru ar fi putut duce la prejudicii financiare considerabile pentru statul român. Conform documentelor depuse, Vlad menționează o sumă estimată la aproximativ 164,5 milioane lei care ar putea fi pierdută din fonduri europene nerambursabile.
În plângerea sa, Vlad detaliază presiunile la care a fost supus, menționând întâlniri cu ministrul Economiei, Irineu Darău, unde s-a discutat despre accelerarea digitalizării în România. Vlad a afirmat că aceste presiuni erau concentrate pe colaborarea cu grupul Schwarz și că unele dintre aceste servicii erau deja asigurate de parteneri existenți, cum ar fi Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Procurorii DNA au deschis un dosar penal "in rem" după primirea plângerii lui Vlad, ceea ce înseamnă că cercetările se concentrează asupra faptelor menționate, nu neapărat asupra persoanelor implicate. Până la acest moment, Vlad nu a fost audiat oficial, dar a transmis o serie de declarații presei, în care a subliniat gravitatea acuzațiilor aduse.
Reacția lui Oana Gheorghiu a fost rapidă și fermă, ea subliniind că acuzațiile sunt nefondate și o încercare de a acoperi eșecurile guvernării anterioare în domeniul digitalizării. "Nu există nicio bază reală. Fostul șef al ADR nu doar că se răzbună probabil pentru că a fost demis din cauza lipsei de rezultate, dar mai grav, încearcă să fie foarte agresiv pentru a-și ascunde eșecurile", a spus Gheorghiu.
Această situație subliniază tensiunile existente în rândul oficialilor români în ceea ce privește digitalizarea statului, un proces esențial pentru modernizarea serviciilor publice. De asemenea, este de așteptat ca audierile să aducă mai multe detalii despre modul în care au fost gestionate aceste contracte și despre implicațiile lor financiare.
Critici din partea experților în domeniu sunt deja evidente. Analiștii consideră că acest scandal ar putea afecta grav încrederea publicului în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a gestiona fondurile europene. În plus, aceste acuzații ar putea determina o întârziere în implementarea proiectelor de digitalizare esențiale pentru România, în special în contextul în care țara trebuie să răspundă cerințelor Uniunii Europene pentru a accesa fonduri substanțiale pentru dezvoltare.
În concluzie, scandalul generat de plângerea lui Dragoș Vlad și reacțiile Oanei Gheorghiu ar putea avea implicații pe termen lung asupra digitalizării în România. Este esențial ca autoritățile să acționeze transparent și să ofere răspunsuri clare pentru a restabili încrederea publicului.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru desfășurarea anchetei și pentru clarificarea acestor acuzații grave, iar implicarea DNA în acest caz va fi atent monitorizată de opinia publică și de mass-media.