Studiu inovator de la Stanford
Locul în care trăiești poate influența cât de repede îmbătrânești, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford. Studiul, publicat recent în jurnalul științific *Nature*, a implicat 322 de persoane sănătoase din diferite regiuni ale lumii, inclusiv Europa, Asia de Sud și Asia de Est. Potrivit profesorului Michael Snyder, coautor al cercetării, „pentru prima dată, am realizat un profil detaliat al oamenilor din întreaga lume. Acest lucru ne permite să vedem ce caracteristici, precum metaboliții și microbii, sunt corelate cu etnia și care sunt influențate de geografie.”
Cercetarea a arătat că mediul poate modifica modul în care genele se exprimă, ceea ce poate determina diferențe semnificative în ritmul îmbătrânirii și riscurile de boală. De exemplu, persoanele de origine sud-asiatică prezentau o activitate mai intensă a sistemului imunitar, în timp ce europenii au arătat o diversitate mai mare a microbiomului intestinal. Aceste diferențe subliniază faptul că nu toate persoanele cu același fond genetic îmbătrânesc în același mod.
Analiza a inclus o gamă largă de biomarkeri ai sănătății, inclusiv proteine, grăsimi, bacterii intestinale, markeri imunitari și metaboliți. Conform studiului, persoanele de origine est-asiatică care locuiesc în afara Asiei de Est prezintă semne de îmbătrânire biologică mai rapidă decât cele care trăiesc în regiune. În contrast, europenii care locuiesc în afara Europei au arătat semne mai puțin avansate de îmbătrânire biologică.
Un alt aspect important al cercetării a fost rolul microbiomului intestinal. Anumite bacterii intestinale au fost corelate cu modificări în sfingolipide, lipide asociate cu riscuri mai mari de boli cardiovasculare și neurodegenerare. „Nivelurile crescute de sfingolipide au fost asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, rezistență la insulină și ateroscleroză”, notează cercetătorii.
Aceste constatări sugerează că recomandările medicale și nutriționale nu pot fi aplicabile în mod universal, ci trebuie să țină cont de etnie și locul de trai. Experții cred că medicina personalizată ar trebui să se bazeze pe o înțelegere mai profundă a interacțiunii dintre genetică și mediu. Profesorul Richard Anwin de la Universitatea Manchester subliniază că „biologia umană este modelată de combinația dintre origine genetică și mediu.”
În concluzie, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford deschide noi perspective în domeniul sănătății și îmbătrânirii. Este clar că mediul în care trăim, alături de factorii genetici, joacă un rol crucial în modul în care îmbătrânim.
Următorii pași ar trebui să includă studii suplimentare pentru a valida aceste descoperiri și pentru a dezvolta strategii de sănătate personalizate care să țină cont de diversitatea populațiilor globale.