Negocieri în context tensionat
Iranul a anunţat miercuri seara că examinează o nouă propunere de pace americană, transmisă prin intermediul mediatorului pakistanez, în urma unor declaraţii ameninţătoare de o parte şi de alta. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, "Am primit punctele de vedere ale părţii americane şi le examinăm în prezent". Deşi a transmis acest mesaj, Baghai a exprimat o "mare neîncredere" în Statele Unite, reiterând cerinţele Republicii Islamice, inclusiv "dezgheţarea averilor iraniene blocate" în străinătate şi ridicarea blocadei americane impuse porturilor iraniene. Declaraţiile vin în contextul în care negocierile sunt tensionate, iar Iranul nu renunţă la ameninţările anterioare, inclusiv un plan de asasinare a lui Donald Trump și Benjamin Netanyahu.
În urma vizitei recente a ministrului pakistanez de Interne, Mohsen Naqvi, la Teheran, care a fost a doua în doar câteva zile, Pakistanul continuă să joace rolul de mediator. De partea americană, Donald Trump a lăsat uşa deschisă diplomaţiei, declarând că "suntem în ultima fază a negocierilor". Într-o declaraţie la baza militară Andrews, în Maryland, el a menţionat că "vom vedea ce se va întâmpla. Fie ajungem la un acord, fie vom lua nişte măsuri un pic mai dure".
Trump a adăugat că Iranul are la dispoziţie "două sau trei zile" pentru a răspunde, însă acest ultimatum a fost respins de Teheran. Negociatorul-şef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că "Iranul nu va ceda niciodată intimidării". Acesta a subliniat că inamicii Iranului nu au renunţat la obiectivele lor militare şi că ţara trebuie să se pregătească pentru orice atac. Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, au avertizat că un conflict ar putea escalada "dincolo de regiunea" Orientului Mijlociu.
De la intrarea în vigoare a unui armistiţiu fragil pe 8 aprilie, după o lună de război, negocierile au stagnat, iar schimburile de acuzaţii au continuat. O singură întâlnire de negociere, desfăşurată pe 11 aprilie în Pakistan, s-a încheiat fără rezultat. Conflictul a început pe 28 februarie, când atacuri aeriene ale Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului au dus la mii de victime, în special în Iran şi Liban. Hezbollah, gruparea proiraniană din Liban, a atacat Israelul, care a răspuns invadând sudul Libanului.
Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic prin care trece o cincime din petrolul şi gazele naturale lichefiate la nivel global, a fost aproape blocată de Teheran, provocând creşteri semnificative ale preţurilor petrolului şi perturbări economice globale. În acest context, Arabia Saudită a exercitat presiuni asupra Iranului, prin vocea prinţului Faisal bin Farhan Al Saud, ministrul saudit de Externe, care a îndemnat Teheranul să profite de această "ocazie pentru a evita repercusiunile periculoase ale unei escaladări".
Cu toate acestea, atacurile continuă, iar recentele atacuri cu dronă asupra Emiratelor Arabe Unite, identificate ca provenind din Irak, arată că tensiunile rămân ridicate. În Israel, armata a fost pusă în alertă maximă, pregătindu-se pentru orice evoluţie.
Miza majoră a acestui conflict rămâne controlul Strâmtorii Ormuz, iar Teheranul a anunţat recent crearea unui nou organism responsabil cu supravegherea acestei căi maritime. Aproximativ 26 de nave au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, inclusiv un petrolier sud-coreean, pentru prima dată de la începutul conflictului. În acelaşi timp, armata americană a imobilizat un petrolier sub pavilion iranian, suspectat de încercarea de a încălca blocada impusă de SUA.
Aceste evenimente subliniază complexitatea şi volatilitatea situaţiei actuale din regiune, cu implicaţii semnificative nu doar pentru Iran şi Statele Unite, ci şi pentru întreaga economie globală, în special în privinţa preţurilor energiei.