Critici la adresa Bucureștiului
România, „marele reprezintă subiectul principal al acestui articol. România lipsește de la datorie în diplomația de la Bruxelles, au declarat cinci diplomați și oficiali europeni pentru Politico Playbook. Bucureștiul evită frecvent să se implice public în negocieri sensibile sau să promoveze activ propriile interese în „bula” de la Bruxelles, au mai declarat aceștia. Situația a devenit și mai vizibilă după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București, care a complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României din capitalele europene, menționează Politico, cu subtitlul „Nu e nimeni acasă?”.
Oficialii europeni citați susțin că discreția diplomației române nu este un fenomen nou, ci o strategie deliberată. „Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor”, a declarat un oficial român pentru Politico, sub protecția anonimatului. Analiza POLITICO evidențiază și problemele de comunicare ale reprezentanței permanente a României pe lângă UE. Potrivit publicației, dintre toate cele 27 de state membre, România este singura care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la reprezentanța sa de la Bruxelles.
„O listă publică menționează un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu a mai emis un comunicat de presă de aproape un an”, scrie Politico. Site-ul ambasadei este, de asemenea, adesea nefuncțional, la fel ca și cel al ministerului de externe al țării. Pe pagina Reprezentanței României la Bruxelles, varianta în limba engleză, ultimul comunicat de presă este din iulie 2025. Captură: ue.mae.gov
Reprezentantul permanent al României la UE a refuzat să comenteze pentru Politico informațiile, iar Ministerul Afacerilor Externe nu a răspuns solicitării transmise de publicație. G4Media a trimis solicitări pentru puncte de vedere ministrei de externe, Oana Țoiu, și ambasadoarei Iulia Matei. Nu toți diplomații consultați de Politico împărtășesc însă aceeași evaluare critică. Un alt diplomat european a declarat că România este „mai activă la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică a delegației sale” și că promovează constant teme considerate esențiale pentru interesele sale.
Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și ridicarea subiectului incursiunilor dronelor rusești în apropierea teritoriului românesc în cadrul reuniunilor europene. Potrivit Politico, diplomații români sunt considerați mult mai activi în cadrul NATO decât în instituțiile UE de la Bruxelles. Reprezentanța Permanentă a România pe lângă Uniunea Europeană are, potrivit organigramei publicate oficial, aproape 100 de angajați repartizați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare.
Echipa este condusă de ambasadoarea Iulia Matei, reprezentant permanent al României pe lângă UE, responsabilă de coordonarea activității la nivelul COREPER II. Adjuncta sa este Mihaela Vasiu, reprezentant permanent adjunct și coordonatoare COREPER I. În structura de conducere se mai află Alina Pădeanu, reprezentant permanent în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene (COPS), precum și patru diplomați responsabili de coordonarea internă: Secția de presă și comunicare are un singur responsabil menționat oficial în organigramă – Alina Scurtu-Mitran – social media officer, graphic designer și web designer.
Analiza vine într-un moment sensibil pentru România, pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea Uniunii spre est. Președintele Nicușor Dan a anulat recepția oficială de Ziua Europei, programată pentru data de 9 mai la Palatul Cotroceni. Decizia a fost luată pe fondul crizei politice majore declanșate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, șeful statului dorind să se concentreze pe găsirea de soluții.
România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor europene și ocupă o poziție strategică pe flancul estic al Uniunii și al NATO, în contextul războiului din Ucraina. G4Media a cerut ministrului de Externe un punct de vedere față de afirmațiile din articolul Politico.
Vom publica răspunsul în momentul în care îl vom primi.