Controverse și demisii în Moldova
Scandalul punctajului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Controversa legată de punctajul oferit României de juriul Republicii Moldova în finala Eurovision 2026 continuă să provoace reacții la Chișinău. În data de 18 mai 2026, deputatul PAS Dinu Plîngău a cerut plecarea conducerii companiei publice „Teleradio-Moldova”, instituția responsabilă de desemnarea juriului național, după valul de critici generate de scorul acordat României. Potrivit declarațiilor sale, actuala conducere a TRM ar trebui să demisioneze, iar în absența acestor demisii, Parlamentul ar trebui să intervină pentru a aproba destituirea conducerii. „Nu cred că vreo anchetă sau vreo justificare poate fi credibilă în această situație. TRM-ul nu este la primul scandal enorm. Doar demisii în conducerea instituției mai poate spăla un pic rușinea”, a scris Dinu Plîngău pe Facebook.
Pe de altă parte, Cristian Jardan, ministrul Culturii al Republicii Moldova, a solicitat explicații după punctajul redus acordat României de juriul din Republica Moldova. Ministrul a declarat că instituția pe care o conduce nu este implicată direct în organizarea competiției și că responsabilitatea aparține companiei publice „Teleradio-Moldova”. „Vreau să se înțeleagă că Ministerul Culturii al Republicii Moldova nu are nicio legătură directă cu organizarea Eurovision în Moldova. Noi am sprijinit cu tot ce se poate organizatorii și da, cu toții avem nevoie de explicații, mai ales după așa un vot al publicului din Republica Moldova”, a declarat Cristian Jardan.
Discuțiile au fost amplificate după declarațiile făcute de Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului Republicii Moldova. Aceasta a afirmat că evaluarea concurenților s-a făcut pe baza prestațiilor din repetiții și a susținut că acele momente au fost mai slabe decât prestațiile din finala televizată. Victoria Cușnir a mai declarat că a acordat României o notă „foarte bună” și că nu poate răspunde pentru voturile oferite de ceilalți membri ai juriului. Juriul Republicii Moldova a fost format din șapte persoane, printre care și Andrei Zapșa, director general adjunct al „Teleradio-Moldova”. Componența juriului a fost aprobată de TRM.
Juriul Republicii Moldova a acordat României doar trei puncte în finala Eurovision Song Contest 2026, decizie care a generat reacții atât în Republica Moldova, cât și în România. În schimb, în cadrul televotingului, publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, respectiv 12 puncte. Această discrepanță a stârnit un val de indignare în rândul fanilor Eurovision din ambele țări.
În cadrul unei conferințe de presă, directorul „Teleradio-Moldova”, Vlad Ţurcanu, a anunțat că își asumă responsabilitatea pentru punctajul acordat României. „Votul exprimat este responsabilitatea noastră și în primul rând a mea în calitate de conducător al instituției. Am evitat să dau indicații juriului, dar ceea ce s-a întâmplat – un lucru ieșit din comun, grav, din punctul nostru de vedere, a fost că juriul nu a ținut cont de sensibilitățile care există între Republica Moldova și cei doi vecini ai noștri”, a declarat Țurcanu.
Demisia lui Ţurcanu a fost cerută atât de reprezentanții unor partide de opoziție, cât și de reprezentanți ai partidului aflat la guvernare. Vlad Ţurcanu a declarat că prin demisia sa dorește să transmită „un semnal clar că relațiile de fraternitate pe care Republica Moldova le are cu România, precum și recunoștința și considerația noastră pentru Ucraina, pentru sacrificiul său zilnic, rămân nealterate”.
Victoria Cușnir, singurul membru al juriului care a oferit o explicație asupra punctajului, a declarat că „punctajul final a ieșit trist, rușinos, păgubos”. Ea a subliniat că juriul este liber să se detașeze de corsajul geopolitic, dar a recunoscut dificultatea de a ignora preferințele personale. „Condiția votului de vecinătate ar trebui discutată din start, dacă este cel mai important obiectiv impus juriului, și să încetăm cu povestea votului obiectiv cerut juraților”, a afirmat Cușnir.
În concluzie, scandalul legat de punctajul Eurovision 2026 a scos la iveală tensiuni geopolitice și percepții publice complicate, care ar putea avea consecințe pe termen lung pentru relațiile culturale dintre România și Republica Moldova. Acum, cu demisia conducerii TRM, rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce măsuri vor fi luate pentru a restabili încrederea în procesul de votare.
Este esențial ca organizațiile implicate să colaboreze pentru a evita astfel de controverse în viitor.