Controverse în jurul juriului
Dinu Plîngău, deputat al formațiunii de guvernământ din Republica Moldova PAS, a cerut demisia conducătorilor companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM) responsabilă de constituirea juriului țării la Eurovision, după scandalul privind scorul mic acordat României în finala concursului muzical. Aceste declarații au fost făcute pe fondul reacțiilor negative apărute în urma acordării a doar 3 puncte României, ceea ce a stârnit un val de critici atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit lui Plîngău, „nu cred că vreo anchetă sau vreo justificare poate fi credibilă în această situație”.
Potrivit NewsMaker.md, deputatul a subliniat că TRM-ul nu este la primul scandal de acest fel și că singura soluție viabilă ar fi demisiile din conducerea instituției. „Dacă nu urmează demisii, poziția mea este ca Parlamentul să pregătească hotărârea de destituire a conducerii instituției din funcțiile ocupate”, a adăugat acesta. Acesta nu este primul incident care a generat controverse legate de scorurile acordate la Eurovision, dar situația actuală pare să fie mai acută din cauza reacțiilor vehemente atât din partea opiniei publice, cât și a mass-media.
Juriul Republicii Moldova, alcătuit din șapte membri, a fost responsabil pentru evaluarea prestațiilor concurenților. Pe lângă Dinu Plîngău, printre membri s-a numărat și Andrei Zapșa, directorul general adjunct al TRM, a cărui aprobată componență a ridicat întrebări cu privire la imparțialitate. Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile au fost evaluate în timpul repetițiilor, care ar fi fost mai slabe decât cele din finală. „Am dat totuși o notă foarte bună României și nu port răspundere pentru scorurile colegilor mei”, a adăugat Cușnir.
În contrast cu scorul juriului, televoting-ul din Republica Moldova a arătat o altă tendință, acordând României 12 puncte. Această discrepanță între evaluările juriului și cele ale publicului a amplificat controversele, generând întrebări cu privire la criteriile de evaluare și la modul în care acestea sunt aplicate. Asemenea situații nu sunt noi în competițiile Eurovision, dar reacțiile din acest an sugerează o sensibilitate crescută a opiniei publice față de aceste scoruri și evaluări.
Unii experți consideră că acest incident ar putea afecta imaginea Republicii Moldova pe scena internațională, mai ales în contextul eforturilor de integrare în Uniunea Europeană. Conform unei analize realizate de Institutul de Politici Publice, imaginea țării este crucială în atragerea de fonduri și parteneriate. De asemenea, unii critici au subliniat că aceste controverse ar putea submina încrederea publicului în instituțiile media din Republica Moldova.
În concluzie, reacțiile la scorul acordat României la Eurovision 2026 subliniază o problemă mai largă legată de credibilitatea instituțiilor publice și de transparența procesului de evaluare în competiții internaționale. Dinu Plîngău a solicitat demisii, dar rămâne de văzut dacă Parlamentul va lua măsuri în acest sens.
Următorii pași ar putea include o anchetă formală și o revizuire a modului în care sunt alcătuite juriile pentru competiții viitoare, pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.