Conflict juridic în cazul OUG 38/2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat un conflict juridic între Parlament și Guvern în cazul OUG 38/2026, adoptată de Guvernul demis. Președinta Comisiei, Nadia Cerva, a subliniat posibile ilegalități și a cerut sesizarea Curții Constituționale. Guvernul susține că ordonanța a fost adoptată corect, dar există controverse majore în jurul legalității acesteia.

EN

Brief

The Senate's Constitutional Committee has identified a constitutional conflict between Parliament and the Government regarding Emergency Ordinance 38/2026, adopted by the dismissed government. Committee chair Nadia Cerva emphasized potential illegalities and called for the Constitutional Court's involvement. The government claims the ordinance was properly adopted, but significant controversies surround its legality.

Conflict juridic în cazul OUG 38/2026
Sursa foto: stiripesurse.ro

Comisia pentru constituționalitate

Comisia pentru constituționalitate din Senatul României a constatat, marți, 12 mai 2026, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Guvernul României în cazul Ordonanței de Urgență 38/2026 adoptată de Guvernul Ilie Bolojan după demiterea acestuia. Conform raportului adoptat cu 6 voturi „pentru” și 3 voturi „contra”, Comisia a cerut președintelui Senatului, Mircea Abrudean, să sesizeze Curtea Constituțională a României. În acest context, președinta Comisiei, Nadia Cerva, a subliniat că ordonanța ar putea conține elemente ce justifică o sesizare a organelor de cercetare penală pentru eventuale răspunderi juridice.

„Comisia apreciază că președintele Senatului are obligația de a sesiza, în temeiul art. 146 lit. e) din Constituție, Curtea Constituțională a României,” a declarat Cerva. Aceasta a menționat că adoptarea OUG 38/2026 a încălcat mai multe articole din Constituție, inclusiv art. 1 alin (4) și alin (5), art. 44 și art. 110 alin (2). Totodată, a fost subliniat faptul că Guvernul a trimis Comisiei doar un punct de vedere, fără documentele necesare pentru o evaluare completă.

Reacția Guvernului a venit prin intermediul reprezentantului său, Nini Săpunaru, care a afirmat că ordonanța nu a fost adoptată în ședința din 8 mai, ci doar repusă pe ordinea de zi pentru a lua act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ. În apărarea sa, Executivul a invocat articolul 43 alin. (1) din HG 561/2009, susținând că repunerea pe ordinea de zi nu echivalează cu o nouă adoptare a ordonanței.

După adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul intră în regimul constituțional al interimatului, conform Codului administrativ, care stipulează că acesta poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice. Așadar, Guvernul demis nu ar fi avut dreptul să adopte OUG 38/2026, ceea ce ridică întrebări legate de legalitatea acestei acțiuni.

În acest context, Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat că va contesta OUG 38/2026 la Curtea Constituțională. Aceasta a subliniat că ordonanța a fost adoptată pe 8 mai, dar publicată în Monitorul Oficial cu data de 4 mai, ceea ce sugerează o potențială ilegalitate. Weber a adăugat că există indicii de fals și abuz în serviciu, având în vedere că Guvernul nu mai avea puteri depline după adoptarea moțiunii de cenzură.

În plus, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a argumentat că ordonanța a fost trimisă la Monitorul Oficial, deși Guvernul nu mai era în funcție, iar modificările aduse în cadrul acesteia ar fi necesitat un nou aviz al Consiliului Legislativ. Zamfir a cerut astfel sesizarea Comisiei pentru constituționalitate pentru a evalua conflictul de natură constituțională.

Biroul Permanent al Senatului a decis trimiterea ordonanței către Comisia pentru constituționalitate, aceasta având termen până miercuri pentru a emite un punct de vedere. Mircea Abrudean a declarat că nu există nicio problemă procedurală în modul de adoptare a ordonanței, susținând că Guvernul a acționat conform legii 561/2009.

Guvernul argumentează că OUG 38/2026 este esențială pentru adaptarea cadrului legal pentru investiții rapide în industria de apărare și că reglementările sunt necesare pentru accesarea fondurilor prin programul SAFE. Conform Executivului, ordonanța protejează, de asemenea, companiile strategice ale statului.

În concluzie, situația actuală ridică întrebări serioase despre legalitatea actelor emise de Guvernul demis și despre implicațiile acestora asupra relației dintre Parlament și Executiv.

Rămâne de văzut cum va decide Curtea Constituțională și ce măsuri vor fi luate în continuare pentru a clarifica acest conflict juridic de natură constituțională.