Stadiul lucrărilor la tunel
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat, marți seară, că ambele galerii ale tunelului Robeşti, de pe Autostrada Sibiu-Piteşti, au fost străpunse. „A fost străpunsă astăzi şi a doua galerie a tunelului Robeşti de pe Autostrada Sibiu-Piteşti (A1)! În acest moment ambele galerii ale tunelului Robeşti (900 m), construit pe secţiunea 2 (Boiţa-Cornetu), au fost străpunse”, a scris, marți seară, pe Facebook, directorul CNAIR, Cristian Pistol.
Potrivit acestuia, constructorii turci (Mapa-Cengiz) lucrează deja la montarea echipamentelor pentru execuţia cămăşuielii interioare a celor două galerii. Pe traseul Secţiunii 2 se vor construi 7 tuneluri rutiere în lungime totală de aproximativ 5 km.
În urmă cu o săptămână, șeful CNAIR spunea că progresul construirii tunelului Robeşti se apropie de 32%. „În prezent, lucrările avansează într-un ritm bun şi la tunelul Boiţa 1, format din două galerii de 264 m (sensul Sibiu-Piteşti) şi 247 m (sensul Piteşti-Sibiu). S-au excavat deja primii 22 m din galeria stângă (sensul de mers Piteşti-Sibiu) şi se lucrează la consolidarea portalurilor de intrare şi de ieşire. Pe traseul Secţiunii 2 (Boiţa-Cornetu) a autostrăzii Sibiu-Piteşti se vor construi 7 tuneluri rutiere în lungime totală de aproximativ 5 km, dar şi 24 de poduri şi 24 de viaducte, cu o lungime însumată de aproximativ 11 km”, explica Cristian Pistol.
De asemenea, tronsonul montan al autostrăzii Sibiu-Piteşti (68,73 km), care cuprinde Secţiunea 2 (Boiţa-Cornetu) şi Secţiunea 3 (Cornetu-Tigveni), are o dificultate tehnică ridicată, ceea ce obligă constructorii să aplice o serie de soluţii inginereşti complexe. „După finalizare, acest tronson montan care va traversa Carpaţii va asigura mult aşteptata conexiune rutieră de mare viteză între regiunile istorice ale României, pe axa Est-Vest (Banat, Transilvania, Muntenia şi Dobrogea), pe o distanţă de aproximativ 850 km”, a subliniat Pistol.
Contractul, finanţat prin Programul Transport, are o valoare de 4,250 miliarde lei (fără TVA). Această investiție este considerată esențială pentru infrastructura rutieră a României, având în vedere legăturile economice și sociale pe care le va facilita.
În contextul avansului lucrărilor, specialiștii din domeniu subliniază importanța respectării termenelor de execuție și a calității lucrărilor. Expertul în infrastructură, Dr. Ion Dobre de la Universitatea Politehnica din București, consideră că „finalizarea acestor tuneluri va contribui semnificativ la reducerea timpilor de călătorie și la creșterea siguranței pe drumurile naționale”.
În comparație cu alte proiecte similare din Uniunea Europeană, cum ar fi tunelurile de pe Autostrada A1 din Italia, România se confruntă cu provocări specifice legate de geografia montană și condițiile meteorologice. Aceasta subliniază necesitatea unui management eficient al proiectului și a resurselor implicate.
Criticii însă atrag atenția asupra întârzierilor anterioare și a problemelor de transparență în gestionarea contractelor de construcție. „Este esențial ca CNAIR să asigure o comunicare clară cu privire la progresul lucrărilor și să evite eventualele scandaluri legate de corupție”, a declarat Maria Ionescu, activistă pentru transparență în construcții.
Astfel, cu toate că lucrările avansează, rămân întrebări legate de gestionarea eficientă a resurselor și a timpului, având în vedere importanța acestui proiect pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România.
Este necesară o monitorizare constantă și implicarea comunității pentru a asigura că acest proiect se finalizează cu succes și în termenul stabilit.