Insolvența companiei energetice
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a prezentat marți, 12 mai 2026, situația de la Electrocentrale Craiova, companie care a pierdut o finanțare europeană de 162 de milioane de euro pentru construirea unei centrale moderne pe gaz. Gheorghiu susține că proiectul a fost blocat după anularea licitațiilor, iar compania a ajuns în insolvență, cu datorii de aproape un miliard de lei și probleme majore în furnizarea căldurii către populație. "În 2023, România avea şansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili", scrie Oana Gheorghiu.
Potrivit acesteia, pentru derularea proiectului trebuiau organizate licitațiile și respectate termenele asumate. "Licitaţiile au fost anulate şi niciun constructor nu a vrut să îşi asume proiectul în condiţiile create. România a pierdut finanţarea de 162 milioane Euro", a transmis vicepremierul interimar.
Oana Gheorghiu afirmă că situația financiară a companiei s-a deteriorat rapid într-un singur an. Potrivit acesteia, datoriile Electrocentrale Craiova au crescut de la 250 de milioane de lei la aproape un miliard de lei, iar compania a înregistrat pierderi de 433 de milioane de lei într-un an. Vicepremierul susține că instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult, iar în sezonul rece trecut zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.
Oana Gheorghiu a afirmat că managementul companiei a fost preluat în 2024 de o directoare numită politic. "Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experienţă tehnică directă în energie. Sub managementul politic, compania s-a prăbuşit financiar, a pierdut finanţarea europeană, a acumulat datorii uriaşe şi a ajuns în insolvenţă (decembrie 2025)", se arată în postare.
Vicepremierul interimar susține că, după intrarea companiei în insolvență, aceeași persoană a fost desemnat administrator special. "Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o «salveze». În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane lei (aproape 120 milioane euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. Pe scurt: bani europeni pierduţi, oameni rămaşi fără căldură, companii prăbuşite", a adăugat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul, care coordonează reforma companiilor de stat, a afirmat că situația de la Electrocentrale Craiova arată necesitatea schimbărilor în administrația publică: "Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi", a mai scris aceasta.
Situația Electrocentrale Craiova a generat în ultimele luni dispute publice între premierul Ilie Bolojan și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. La începutul anului, Lia Olguța Vasilescu l-a acuzat pe Ilie Bolojan, într-o conferință organizată în fața sediului Electrocentrale Craiova, că a refuzat alocarea a 350 de milioane de lei pentru reparații la grupurile energetice, motiv pentru care orașul a rămas fără căldură în mai multe rânduri.
Ilie Bolojan a afirmat că pentru sistemul de termoficare din Craiova au fost alocate 168 de milioane de euro, însă lucrările nu au fost realizate și a susținut că nu a avut nicio implicare în blocarea proiectelor. Premierul a declarat că problemele trebuie rezolvate printr-un proiect serios, nu prin identificarea unor vinovați.
Tema a fost reluată și de europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, care a afirmat la Antena 3 că Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din acelaşi playlist” și că ar putea veni momentul în care partenerii din coaliție „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”. Primarul liberal al Oradei, Florin Birta, a reacționat la declarațiile liderilor PSD și a făcut o comparație între sistemele de termoficare din Oradea și Craiova.
„Diferenţa dintre Oradea şi Craiova în ceea ce priveşte sistemul de termoficare.
Aceeaşi muzică, dar rezultate diferite", spune Florin Birta, care a adăugat că atunci „când administraţia devine spectacol, iar politica se face lăutăreşte, nu e de mirare că la primul ger, se opreşte muzica.