Controverse în guvernul României
Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a declarat că România a pierdut banii din cererea de plată 3 pe PNRR în noiembrie 2025, deoarece Comisia Europeană a constatat că jalonul 440 – constituirea și operaționalizarea grupului operativ permanent pentru coordonarea și monitorizarea politicii de guvernanță corporativă nu a fost îndeplinit. "Toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice se întâmplă mai târziu de termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului. Așadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii", a explicat ea. Oana Gheorghiu a menționat că, ulterior, în decembrie 2025, a fost înființat comitetul pe care îl conduce.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu a prezentat o cronologie a banii pierduți de România pe cererea de plată 3 din PNRR. Aceasta a evidențiat că, în iunie 2022, a fost înființat Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, condus inițial de Marian Neacșu și ulterior de Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului. Comitetul a avut misiunea de a asigura îndeplinirea a trei jaloane esențiale, dintre care unul se referea la constituirea și operaționalizarea grupului operativ permanent.
"România a pierdut sute de milioane de euro pe cererea de plată nr. 3, iar cei responsabili încearcă astăzi să își acopere incompetența aruncând cu acuzații în stânga și în dreapta. Faptele sunt simple: 16 iunie 2022: Guvernul înființează Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, condus de secretarul general al Guvernului de atunci, domnul Marian Neacșu. (Decizia Prim-Ministrului nr. 366/2022). Ulterior, conducerea va fi preluată de domnul Ștefan-Radu Oprea. Atribuțiile comitetului trebuiau să ducă la îndeplinirea a trei jaloane din PNRR: 439: revizuirea și îmbunătățirea cadrului legal cu privire la întreprinderile publice; 440: constituirea și operaționalizarea grupului operativ permanent pentru coordonarea și monitorizarea politicii de guvernanță corporativă; 442: îmbunătățirea reglementărilor privind evaluarea și selecția administratorilor întreprinderilor publice, în vederea reducerii numirilor interimare sau temporare ale acestora", a arătat Gheorghiu.
Critica adusă de Oana Gheorghiu a stârnit reacții din partea altor oficiali. Radu Oprea, care a preluat conducerea comitetului, a declarat că eforturile depuse au fost semnificative și că progresele înregistrate în coordonarea reformelor sunt de necontestat. Potrivit acestuia, mai multe măsuri au fost implementate în urma întâlnirilor interministeriale, deși unele jaloane nu au fost îndeplinite la timp.
De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a subliniat că România continuă să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a recupera sumele pierdute, având în vedere că multe dintre reformele planificate sunt deja în curs de implementare. Potrivit unui raport al MIPE din februarie 2026, România a reușit să implementeze 70% din măsurile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări specifice în implementarea reformelor, dar se bucură de sprijinul Comisiei Europene, care a oferit asistență tehnică și financiară. În 2025, de exemplu, țările precum Polonia și Ungaria au reușit să finalizeze jaloanele esențiale și să obțină fonduri semnificative din PNRR, spre deosebire de România, care a înregistrat întârzieri.
Criticii remarcă faptul că gestionarea ineficientă a reformelor poate avea un impact negativ asupra imaginii externe a României și asupra capacității de a accesa fonduri europene în viitor. Conform unui studiu publicat în 2025 de Institutul Național de Statistică (INS), 45% dintre români consideră că guvernul nu reușește să gestioneze eficient fondurile europene.
Pe de altă parte, susținătorii actualei guvernări afirmă că provocările economice și politice la nivel european au influențat desfășurarea reformelor în România. Aceștia subliniază că, în ciuda obstacolelor întâmpinate, guvernul a reușit să finalizeze proiecte importante, care vor beneficia cetățenii pe termen lung.
În concluzie, situația cererii de plată 3 din PNRR ridică semne de întrebare cu privire la eficiența gestionării fondurilor europene în România. Este esențial ca autoritățile să analizeze cauzele întârzierilor și să implementeze măsuri corective pentru a evita pierderile financiare în viitor.
Colaborarea strânsă cu Comisia Europeană și transparentizarea procesului de implementare vor fi cruciale pentru restabilirea încrederii cetățenilor în capacitatea guvernului de a gestiona eficient fondurile europene.