Proiect de lege în Parlament
Românii putea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit lui Alexandru Muraru, deputat PNL, proiectul de act normativ depus în Parlament vizează modificarea Legii nr. 189/2021 și a articolului 139 din Codul Muncii. Acesta oferă românilor "posibilitatea reală de a celebra unul dintre cele mai importante momente fondatoare ale statului român modern", relatează News.ro. "10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naștere al României suverane, moderne și europene. Aproape toate națiunile din Uniunea Europeană și din lumea liberă își cinstesc Ziua Independenței printr-o sărbătoare legală, în care cetățenii nu lucrează, având astfel timpul necesar pentru a reflecta la istoria națională, pentru a participa la manifestări publice și pentru a fi alături de familie. Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru", a afirmat Muraru.
Conform deputatului, această lege reprezintă "o datorie de onoare și o reparație morală față de identitatea noastră națională". El a subliniat că, din cele 17 zile libere existente, cele mai multe nu pot atinge vreodată importanța, dimensiunea și amploarea zilei de 10 mai. "Această zi trebuie să fie zi liberă, pentru ca toți românii să se bucure de ea și să simtă valoarea istorică, memorială, de stat a zilei, nu doar demnitarii care participă la acțiuni publice", a declarat Muraru.
Inițiatorii proiectului de lege au subliniat caracterul reparatoriu al legii în raport cu regimul totalitar comunist care a interzis sărbătoarea, înlocuind-o cu 23 august. "Regimul comunist ilegitim și criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August, într-o încercare brutală de a șterge memoria Monarhiei Constituționale și a făuritorilor României moderne. A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a șterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste", a adăugat Muraru.
Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul României. La 10 mai 1877, moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent. "Proclamarea independenței de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice și diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană. Independența României a fost obținută nu doar prin mijloace politice, ci și prin luptă armată", au declarat oficialii Ministerului Apărării.
Între aprilie 1877 și februarie 1878, Armata României s-a remarcat prin curaj și sacrificiu, contribuind decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman. În contextul pierderilor grele suferite de trupele ruse în Balcani, Imperiul Țarist a solicitat sprijinul țării noastre, recunoscând rolul esențial al Armatei României în schimbarea cursului războiului. Independența astfel câștigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, consfințind statutul suveran al României și deschizând calea către unificarea națională și modernizarea țării.
La 8/9 mai 1945, prin capitularea necondiționată a Germaniei Naziste, s-a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european, în urma căruia se estimează că între 22 și 25 de milioane de militari din toate națiunile implicate și-au pierdut viața. România a participat activ la acțiunile militare atât în campania din Est, cât și în cea din Vest, având ca obiectiv refacerea unității naționale, grav afectată de rapturile teritoriale din vara anului 1940.
"După eliberarea teritoriului național, Armata României a continuat să contribuie la efortul de război alături de Națiunile Unite, trupele române acționând pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei. Sacrificiul și jertfele umane și materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile, ele ridicându-se la 92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 de dispăruți", a adăugat Ministerul Apărării.
La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, făcea o propunere istorică de cooperare pe continent, prin crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.
"Declarația Schuman" este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.