Atitudini și statistici recente
Cred românii reprezintă subiectul principal al acestui articol. În contextul celebrării Zilei Europei, sprijinul românilor pentru apartenența la Uniunea Europeană rămâne majoritar și solid, însă este însoțit de o atitudine mai critică, mai pragmatică și mai puțin entuziastă decât în anii anteriori, arată ultimul sondaj publicat de IRES. Potrivit acestui sondaj, realizat pe un eșantion de 1.205 de respondenți cu vârsta de peste 18 ani, aleși aleatoriu, 72% dintre români se declară susținători ai apartenenței la UE, în timp ce 28% ar vota pentru ieșirea din Uniune într-un eventual referendum. Marja de eroare este de plus minus 2,88%, iar intervalul cercetării a fost 20-24 aprilie 2026. Datele sondajului au fost culease prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
Românii continuă să asocieze Uniunea Europeană cu libertatea de circulație, oportunitățile economice, accesul la educație și mobilitate. Totuși, există și o creștere a preocupărilor legate de costul vieții, emigrarea tinerilor, securitate și capacitatea instituțiilor europene de a răspunde provocărilor actuale. "Românii sunt conștienți de avantajele aderării la Uniune, dar în același timp, se confruntă cu realitățile economice și sociale care le afectează viața de zi cu zi", a declarat Andrei Săftoiu, sociolog la IRES.
Analizând datele, se observă o diferență față de anii anteriori, când entuziasmul față de UE era mult mai mare. De exemplu, în 2014, 85% dintre români se declarau favorabili aderării la UE. Acest declin al entuziasmului ar putea fi atribuit crizei economice și creșterii inflației, care au afectat direct puterea de cumpărare a cetățenilor. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), inflația a atins un nivel de 12% în 2026, în comparație cu 3,5% în 2022.
În acest context, este important de menționat și impactul regional. În județele din vestul țării, cum ar fi Timiș și Arad, sprijinul pentru UE este mai mare, atingând 78%, în timp ce în regiunile din est, cum ar fi Vaslui și Botoșani, procentul scade la 65%. Aceasta sugerează că percepția asupra Uniunii Europene este influențată de condițiile economice locale, dar și de nivelul de educație al populației.
Uniunea Europeană a fost întotdeauna un subiect de dezbatere în România, iar atitudinea românilor față de apartenența la UE a evoluat în timp. În 2022, un alt sondaj arăta că 78% dintre români considerau că apartenența la UE le îmbunătățește calitatea vieții. Astăzi, acest procent a scăzut semnificativ, ceea ce indică o schimbare de paradigmă. "Este esențial ca autoritățile române să comunice mai eficient avantajele aderării la UE și să abordeze neliniștile cetățenilor", a afirmat Maria Ioniță, expert în politici europene.
Pe de altă parte, există și voci critice care susțin că Uniunea Europeană nu reușește să răspundă provocărilor actuale ale statelor membre, inclusiv ale României. Anumite organizații non-guvernamentale, cum ar fi Centrul pentru Politici Europene, avertizează că, în absența unor reforme semnificative, sprijinul față de UE ar putea continua să scadă. Aceștia subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru a combate migrația economică a tinerilor și pentru a îmbunătăți securitatea economică a cetățenilor.
În concluzie, atitudinea românilor față de Uniunea Europeană este un mix complex de sprijin, dar și de scepticism. Este crucial ca autoritățile române să abordeze aceste preocupări și să ofere soluții viabile pentru a menține nivelul de încredere al cetățenilor în UE.
În contextul viitoarelor alegeri europene din 2026, este de așteptat ca această temă să rămână centrală în dezbaterile publice.