Probleme de legalitate și transparență
Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a aprobat, în ședința din 8 mai 2026, un memorandum privind creșterea cheltuielilor de natură salarială la SNGN Romgaz SA, un document care nu a fost anunțat public în lista actelor adoptate de Executiv. Măsura preconizează o majorare de 6,5%, descrisă ca fiind în limitele indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2026. "Acest act ridică semne de întrebare asupra legalității sale, având în vedere statutul Guvernului demis", a declarat expertul în drept constituțional, Dr. Maria Ionescu, de la Universitatea București.
Prima vulnerabilitate majoră ține de statutul Guvernului după moțiunea de cenzură. Constituția României stipulează că Guvernul al cărui mandat a încetat nu poate promova politici noi, ci doar acte necesare administrării treburilor publice. Aceasta generează ambiguități asupra legalității aprobatului memorandum, având în vedere că o majorare salarială semnifică o politică salarială care ar fi putut fi amânată până la formarea unui nou Guvern.
Memorandumul folosește argumente precum rolul strategic al Romgaz și proiectul Neptun Deep pentru a justifica urgența deciziei. Cu toate acestea, documentul nu explică de ce era necesară aprobarea imediată. O altă problemă esențială este transparența; memorandum-ul a fost aprobat în cadrul unei ședințe confidențiale, fără a fi inclus în comunicarea oficială a Executivului. Acest aspect este îngrijorător, având în vedere că Romgaz este o companie listată, cu acționari minoritari, având obligația de a informa piața.
În ceea ce privește cifra de 6,5% menționată în memorandum, este important de reținut că impactul total asupra bugetului salarial se ridică, de fapt, la 8,47%. Această discrepanță apare deoarece cheltuielile salariale totale cresc de la 1,072 miliarde lei în 2025 la 1,163 miliarde lei în 2026. Acest lucru sugerează că majorarea salarială poate fi mai complexă decât se prezintă inițial.
Conform OUG 89/2025, Romgaz ar fi trebuit să fie încadrați în categoria operatorilor care nu au avut plăți restante pentru a justifica majorarea salariilor. Totuși, memorandum-ul menționează că la 31 decembrie 2025, compania avea datorii restante, ceea ce complică justificarea legalității acestor cheltuieli.
Mai mult, memorandum-ul indică o scădere a veniturilor și a productivității companiei pentru 2026, ceea ce ridică întrebări suplimentare cu privire la oportunitatea unei majorări salariale. De exemplu, veniturile totale sunt estimate să scadă de la 8,356 miliarde lei în 2025 la 7,574 miliarde lei în 2026, în timp ce cheltuielile totale cresc. Acest paradox nu face ca actul să fie ilegal, dar subliniază o justificare fragilă pentru majorarea salarială.
Memorandumul conține și mențiuni despre informații privilegiate, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la obligațiile de transparență ale Romgaz ca emitent listat. Regulamentele europene impun ca informațiile privilegiate să fie publicate imediat, iar întârzierea publicării este permisă doar în condiții strict definite.
În plus, există îngrijorări că majorarea salarială ar putea include atât angajații, cât și conducerea Romgaz, ceea ce face ca transparența să fie și mai problematică. Membrilor board-ului nu le sunt explicate în mod clar efectele acestei majorări.
Un alt aspect important este că Guvernul, prin memorandum, își pasează responsabilitatea către conducerea Romgaz, ceea ce poate avea implicații juridice în cazul în care datele prezentate sunt incomplete sau greșite.
În concluzie, memorandum-ul aprobat de Guvernul interimar ridică un cumul de vulnerabilități semnificative. Deși nu se identifică o ilegalitate penală evidentă, actul se confruntă cu critici legate de transparență, legalitate și oportunitate. Miza nu este doar dacă angajații Romgaz merită o indexare salarială, ci și dacă un Guvern demis poate lua astfel de decizii în mod legitim.
Este esențial ca noul Guvern să analizeze și să clarifice aceste aspecte pentru a asigura responsabilitatea și transparența în gestionarea resurselor publice.