Critici asupra Oanei Gheorghiu
Recent, jurnalistul Victor Ciutacu a solicitat o anchetă, după ce s-a raportat că România a pierdut 200 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza unei structuri administrative suplimentare create pentru monitorizarea companiilor de stat. Potrivit lui Ciutacu, această atribuție era deja acoperită de Agenția pentru Managementul Energiei și Proiectelor de Infrastructură Publică (AMEPIP). Într-o declarație publică, Ciutacu a afirmat că, "200 de milioane de euro din PNRR nu s-au aprobat la decontare pentru că Guvernul a inventat un organism, condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, care să supervizeze restructurarea companiilor de stat".
Critica sa se bazează pe ideea că AMEPIP era deja responsabilă de aceste activități, iar noua structură ar fi generat confuzie și întârzieri administrative. "Această nouă instituție a dus la pierderea fondurilor europene, iar datele eronate transmise către Comisia Europeană și Președinția României ridică probleme serioase legate de funcționarea statului și de securitatea națională", a continuat Ciutacu.
Conform raportului Comisiei Europene din 2025, România a primit doar 45% din fondurile alocate prin PNRR, comparativ cu alte state membre care au reușit să acceseze până la 70% din fonduri. Acest lucru subliniază dificultățile administrative cu care se confruntă România în implementarea proiectelor europene. De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat că, în 2025, doar 1,2 miliarde de euro din cele 3 miliarde de euro alocate au fost decontate.
Specialiștii în politici publice, precum Dr. Andrei Mărginean de la Institutul de Studii Financiare, susțin că aceste pierderi sunt rezultatul unei coordonări deficitare între instituțiile românești. "Lipsa de comunicare între ministere și agenții duce la o proastă gestionare a fondurilor europene și, din păcate, cetățenii sunt cei care suferă", a declarat Mărginean.
În contrast cu aceste critici, purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că noua structură este necesară pentru a asigura o supraveghere mai bună a procesului de restructurare a companiilor de stat. "Este esențial să avem o abordare integrată în gestionarea acestor fonduri și suntem încrezători că măsurile implementate vor duce la o utilizare mai eficientă a resurselor europene", a afirmat acesta.
Oana Gheorghiu, vicepremierul responsabil de acest comitet, nu a oferit un răspuns direct la acuzațiile lui Ciutacu, dar a subliniat importanța transparenței în procesul de gestionare a fondurilor. "Lucrăm pentru a ne asigura că toate informațiile sunt corecte și că procesul de decontare este simplificat", a spus Gheorghiu într-un comunicat de presă.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări mai mari în accesarea fondurilor PNRR. De exemplu, Polonia a reușit să atragă 70% din fonduri în primele 18 luni de la lansarea programului, în timp ce România a stagnat. Această situație a fost analizată de experți, care afirmă că birocrația excesivă și politicile interne ineficiente contribuie la întârzierea procesului.
În concluzie, pierderea a 200 de milioane de euro din PNRR subliniază nevoia de reformă și eficientizare a instituțiilor românești implicate în gestionarea fondurilor europene. Autoritățile trebuie să colaboreze mai bine pentru a evita confuziile și pentru a asigura utilizarea corectă a resurselor.
Este esențial ca aceste probleme să fie rezolvate rapid pentru a restabili încrederea în capacitatea României de a gestiona fondurile europene și pentru a preveni pierderi suplimentare în viitor.