Tranzacții fictive identificate
În urma analizelor de risc fiscal și a controalelor desfășurate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF, a fost identificat un mecanism de fraudare a bugetului de stat utilizat de o societate din București care activează în domeniul colectării, reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaje. Prejudiciul estimat se ridică la 18,41 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit și TVA sustrase de la plată prin utilizarea unui circuit fictiv de tranzacții comerciale, a declarat ANAF pe 8 mai 2026. "Această fraudă complexă demonstrează nevoia de monitorizare atentă a sectorului reciclării, unde se pot crea ușor circuite fictive", a precizat un oficial al ANAF.
În perioada 2023–2025, societatea verificată ar fi încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverși beneficiari pentru servicii aparent legitime de colectare și reciclare a deșeurilor. Inspectorii antifraudă susțin însă că, în anul 2025, compania a introdus în contabilitate facturi fictive emise de nouă societăți fără activitate economică reală. Această practică a dus la crearea unei iluzii de activitate economică.
Conform ANAF, șase dintre firmele implicate în circuitul fraudulos au fost înființate în anul 2024 și declarate inactive în anul următor. Acestea ar fi fost utilizate pentru emiterea unor facturi aferente unor operațiuni fictive privind achiziții de deșeuri și servicii de sortare sau dezmembrare. Inspectorii antifraudă au constatat că firmele respective nu aveau angajați, nu funcționau la sediile declarate, iar unele nu dețineau nici conturi bancare. Totodată, documentele prezentate pentru justificarea activităților conțineau „multiple elemente de fictivitate”, inclusiv procese-verbale și evidențe privind prestări de servicii atribuite unor persoane care nu au avut raporturi de muncă cu societățile implicate.
Controlul a mai evidențiat lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor, diferențe semnificative între cantitățile de deșeuri intrate și cele procesate, precum și inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activităților declarate. Aceste nereguli sugerează o schemă bine organizată de evaziune fiscală.
Potrivit ANAF, o parte din sumele obținute prin mecanismul fraudulos ar fi fost folosite în scop personal de administratorii societății. Peste 2 milioane lei au fost retrași în numerar sau utilizați pentru cheltuieli personale, iar o parte semnificativă din prejudiciu, respectiv 10.437.600 de lei transferați în perioada 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare, a fost disimulată prin retrageri succesive efectuate prin conturi aparținând unor persoane fizice. În cadrul verificărilor a fost identificată și achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, realizată din fondurile provenite din activitatea infracțională, potrivit ANAF.
Pentru recuperarea prejudiciului și pentru a preveni sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societății înainte de finalizarea controlului. Măsurile vizează un teren intravilan de 1.065 de metri pătrați din București, două autoturisme și conturile bancare ale companiei. ANAF a precizat că, având în vedere neregulile constatate în timpul controlului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală va sesiza organele de urmărire penală competente.
Acest tip de fraudă evidențiază vulnerabilitățile sistemului de reciclare din România și necesitatea unor măsuri mai stricte de reglementare și control. Specialiștii în domeniu subliniază importanța cooperării între instituțiile statului pentru a combate eficient evaziunea fiscală în acest sector. În plus, este esențial ca firmele să respecte legislația în vigoare și să își declare corect activitățile pentru a evita sancțiuni severe.
În concluzie, cazul dezvăluit de ANAF subliniază provocările cu care se confruntă autoritățile în lupta împotriva evaziunii fiscale și importanța consolidării mecanismelor de control fiscal. Următorii pași implicați în acest caz vor fi recuperarea prejudiciului și asigurarea că persoanele implicate vor răspunde penal pentru acțiunile lor.
Este crucial ca autoritățile competente să rămână vigilente și proactive în prevenirea unor astfel de fraudes în viitor.