Declarații despre comitetul Oanei Gheorghiu
Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului din partea PSD, a declarat joi că România a primit mai puțini bani în cadrul cererii de plată numărul 3 din PNRR, după ce Comisia Europeană a explicat, într-o scrisoare, motivele reducerii sumei. Social-democratul a susținut că înființarea unui comitet coordonat de vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi dus la pierderi de fonduri europene. „Să mai aprindem lumina! Comisia Europeană a motivat într-o scrisoare de ce a plătit mai puţini bani pentru jaloanele şi ţintele din cererea de plată 3. Ţineţi minte că jalonul referitor la AMEPIP avea două componente: numirea conducerii urmare procesului de selecţie şi operaţionalizarea agenţiei, iar suma reţinută era de 330 milioane de euro. Pentru că am reuşit împreună cu colegii de la SGG să încheiem acest proces de selecţie şi să numim conducerea AMEPIP până pe 28 noiembrie 2025, data limită impusă de procedurile europene, am primit 132 milioane de euro”, a scris Ștefan Radu Oprea pe Facebook.
El a afirmat că, în ceea ce privește operaționalizarea AMEPIP, a identificat „o surpriză neplăcută”. Potrivit acestuia, decizia cu numărul 572/2025 a Prim-ministrului a stabilit rolul şi responsabilităţile Comitetului interministerial care sprijină implementarea reformei ÎS. Conform deciziei, Comitetul acţionează ca o structură de coordonare a politicilor publice privind ÎS şi este mandatat să coordoneze şi să armonizeze politicile autorităţilor publice privind ÎS, să propună abordarea strategică a Guvernului cu privire la rolul statului ca acţionar şi principiile de gestionare a portofoliului de ÎS şi să promoveze standardele de guvernanţă corporativă ale OCDE.
„Înfiinţarea acestei structuri paralele de guvernanţă corporativă diluează funcţiile principale ale AMEPIP prin consolidarea coordonării strategice şi orientării politice la nivelul comitetului interministerial, limitând totodată rolul AMEPIP la supravegherea tehnică”, a completat Oprea. Critica sa este susținută de datele prezentate de ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, care a anunţat că România pierde 458,7 milioane de euro din cauza unor reforme întârziate, incomplete sau implementate defectuos în anii trecuţi, suma fiind aferentă cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Ministrul Pîslaru a subliniat, de asemenea, că România a reuşit să recupereze 350,7 milioane de euro din aceeaşi cerere, bani care iniţial fuseseră suspendaţi. Această situație a generat controverse în rândul autorităților locale și al experților în politici publice, care sunt îngrijorați de impactul negativ asupra implementării proiectelor finanțate din fonduri europene. „Este esențial ca toate instituțiile să colaboreze eficient pentru a evita pierderi financiare majore”, a declarat expertul în politici publice, Andrei Mărginean, de la Institutul pentru Politici Publice.
Această pierdere de fonduri este comparabilă cu situația din anii anteriori, când România s-a confruntat cu dificultăți în absorbția fondurilor europene. Conform unui raport Eurostat din 2023, România a fost pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește absorbția fondurilor structurale, cu doar 31% din totalul alocat. Criticii susțin că problemele persistente de coordonare și lipsa de transparență în gestionarea fondurilor sunt principalele cauze ale acestor întârzieri.
Pe de altă parte, reprezentanții Guvernului au subliniat că eforturile sunt în continuare direcționate către îmbunătățirea procesului de implementare a proiectelor, dar provocările rămân semnificative. În acest context, Oprea a concluzionat că „înfiinţarea comitetului doamnei Oana Gheorghiu ne-a făcut să pierdem bani din PNRR! Cam scumpă «jucăria» doamnă, pierderea totală pe acest jalon a fost de aproape 200 milioane de euro”. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la eficiența strategiilor implementate de actuala guvernare și la modul în care se pot rectifica aceste deficiențe în viitor.
Pe scurt, România se află într-un moment critic în ceea ce privește gestionarea fondurilor din PNRR, iar declarațiile lui Oprea reflectă o îngrijorare crescândă cu privire la viitorul proiectelor de investiții esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.
Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor europene și pentru a restabili încrederea în procesul de implementare a reformelor.