Explicații despre impactul TVA
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că majorarea TVA a fost cea mai grea decizie pe care a luat-o în acest mandat. "Nu am luat-o singur (...) A fost o decizie dureroasă, dar am fost convins că e decizia bună și o decizie bună pentru România în acel moment, care ne-a ferit de pierderea ratingului", a motivat el într-o conferință de presă recentă, conform Agerpres.
Decizia de creștere a TVA a fost adoptată pe 1 august 2025, când sistemul de TVA a fost restructurat, introducându-se două cote principale: 11% pentru alimente, medicamente, cărți și alte bunuri esențiale, și 21% pentru celelalte produse și servicii. Potrivit Ministerului Finanțelor, această măsură a fost necesară pentru a recâștiga încrederea în fața Comisiei Europene, având în vedere contextul economic dificil în care se afla România.
Nazare a explicat că majorarea TVA nu a fost un scop în sine, ci un mijloc pentru recâștigarea încrederii. "Pe termen scurt nu aveam altă soluție să recâștigăm încrederea și imediat, în șase luni de zile, cifrele obținute ne-au ajutat să menținem încrederea", a adăugat el. Conform datelor preliminare, execuția bugetară pentru primul trimestru din 2026 a arătat un deficit sub jumătate față de cel din 2025.
Reamintim că, în perioada premergătoare majorării TVA, Nicușor Dan, fost primar al Capitalei și actual președinte al României, a promis că nu va crește TVA dacă va câștiga alegerile. Aceasta a fost o promisiune importantă, dată fiind că Dan a obținut 53,6% din voturi în fața contracandidatului său, George Simion, care a obținut 46,4%. Cu toate acestea, în urma numirii lui Ilie Bolojan ca prim-ministru, creșterea TVA a devenit o realitate, fiind parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
În plus, Nazare a subliniat că decizia de creștere a TVA a fost asumată de prim-ministru, alături de alte măsuri nepopulare. Aceasta a dus la o scădere a deficitului bugetar, ceea ce nu este uzual pentru România, țară care de obicei anunță ținte mai mari de deficit. Conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2025, România a reușit să aibă atât investiții mai mari, cât și un deficit mai mic.
"Fără asumarea prim-ministrului și coordonarea pe verticală, nu am fi reușit să implementăm aceste măsuri. Aceasta a fost o decizie cu implicații importante, iar rezultatele scontate au fost obținute", a mai spus Nazare.
În ceea ce privește impactul asupra populației, creșterea TVA a fost criticată de unii economiști și politicieni, care susțin că aceasta va afecta puterea de cumpărare a românilor. În schimb, alții cred că măsura era necesară pentru stabilizarea economiei și menținerea încrederii investitorilor. Conform unui raport Eurostat din 2025, România avea un deficit bugetar de 6,3% din PIB, comparativ cu 8,2% în 2024.
Alexandru Nazare a participat recent la conferința "Future of Governance International", unde a discutat despre importanța stabilității economice și a încrederii în guvernare. Această conferință a fost centrată pe tema "The Great Governance Reset", o oportunitate de a analiza măsurile de reformă necesare în contextul actual.
În concluzie, decizia de creștere a TVA a fost una dintre cele mai controversate măsuri luate de guvernul Bolojan, fiind percepută atât ca o necesitate economică, cât și ca o povară pentru cetățeni. Va fi esențial ca guvernul să comunice eficient despre utilizarea veniturilor suplimentare generate de această măsură și să asigure transparența în gestionarea fondurilor publice pentru a recâștiga încrederea cetățenilor.
Următorii pași vor include monitorizarea impactului acestor măsuri asupra economiei și a nivelului de trai al populației.