Limba română devine unica limbă de lucru
Limba română va fi unica limbă de lucru în Parlamentul Republicii Moldova, iar deputaţii care îşi părăsesc grupurile nu vor mai putea adera la alte grupuri parlamentare. Acestea sunt doar câteva dintre prevederile noului Cod privind organizarea şi funcţionarea legislativului moldovean, votat în prima lectură de 52 de deputaţi în şedinţa plenară din 7 mai 2026, conform unor surse de la Radio Chişinău. Potrivit autorilor, documentul urmăreşte modernizarea activităţii Parlamentului, creşterea transparenţei procesului legislativ şi alinierea la standardele Uniunii Europene.
Deputatul socialist Pavel Voicu a cerut excluderea proiectului de lege de pe ordinea de zi, invocând necesitatea expertizării actului la Comisia de la Veneţia. "În conformitate cu Regulamentul Parlamentului, solicităm excluderea de pe ordinea de zi a şedinţei plenare din 7 mai 2026 a proiectului Codului cu privire la organizarea şi funcţionarea Parlamentului. Până în acest moment nu există avizul guvernului, iar între timp au fost operate mai multe modificări. Considerăm că trebuie desfăşurate repetat consultări publice", a declarat Voicu.
Propunerea lui Voicu nu a întrunit însă numărul necesar de voturi. O altă noutate importantă a proiectului vizează combaterea traseismului politic. Astfel, deputaţii care părăsesc grupul din care fac parte îşi vor păstra mandatul, devenind neafiliaţi, dar nu vor putea adera la alte grupuri sau crea noi grupuri parlamentare. Raportorul, deputatul PAS (Partidul Acţiune şi Solidaritate, pro-european), Igor Talmazan, a subliniat că măsura are rolul de a preveni distorsionarea votului electoratului.
O prevedere esenţială a noului Cod stabileşte că limba de lucru în Parlament este limba română. Proiectele de legi şi actele normative vor fi redactate doar în limba română, fără obligativitatea traducerii în limba rusă. Autorii iniţiativei afirmă că aceste modificări sunt în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu prevederile din Constituţie.
Deputatul PAS, Valeriu Robu, a ridicat o întrebare pertinentă: "Cum ne asigurăm că toţi deputaţii vorbesc limba română?". Igor Talmazan a răspuns că limba română este limba oficială a statului, iar prevederile noului Cod transpun normele constituţionale deja existente. Deşi legea privind statutul deputatului nu prevede expres obligaţia parlamentarilor de a cunoaşte limba română, această cerinţă derivă din statutul de demnitar public şi din Constituţie.
Talmazan a afirmat că "limba oficială este limba de comunicare interetnică, iar limba minorităţilor naţionale nu poate fi impusă în mod organizat şi obligatoriu". El a subliniat că, deşi se respectă dreptul minorităţilor naţionale, în instituţiile publice limba oficială rămâne limba română, conform Agerpres. Deciziile Curţii Constituţionale au stabilit că statul nu poate oferi un statut privilegiat unei alte limbi în raport cu limbile minorităţilor naţionale, iar documentele oficiale ale instituţiilor publice trebuie elaborate în limba română.
Această reformă legislativă are implicaţii profunde asupra funcţionării Parlamentului din Republica Moldova, consolidând identitatea naţională şi subliniind angajamentul faţă de integrarea europeană. Pe de altă parte, criticii susţin că această măsură ar putea marginaliza deputaţii care nu vorbesc fluent limba română, generând o excluziune în procesul legislativ.
În concluzie, Parlamentul Republicii Moldova se îndreaptă spre o reformare semnificativă a limbajului de lucru, ceea ce reflectă o dorinţă de aliniere la normele europene.
Următorii paşi vor implica o dezbatere publică extinsă pentru a asigura că toate vocile sunt auzite în acest proces de tranziţie.