7 din 10 români ar vota DA la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Un sondaj INSCOP arată că 71,9% dintre români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova, însă peste o treime cred că acest lucru nu se va realiza niciodată. Votanții AUR și cei cu educație primară au o percepție diferită, considerând că moldovenii sunt un popor separat. Această situație reflectă o diviziune de opinii în societatea românească privind unirea.

EN

Brief

According to an INSCOP poll, 71.9% of Romanians would vote 'YES' for the unification with Moldova, while over a third believe it will never happen. Voters from the AUR party and those with primary education perceive Moldovans as a separate people. This highlights a division in Romanian society regarding unification.

7 din 10 români ar vota DA la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova
Sursa foto: ziare.com

Sondaj INSCOP – percepții și realități

Un potențial referendum pentru unirea României cu Republica Moldova ar înregistra aproape 72% de voturi DA din partea românilor, arată datele INSCOP publicate joi, 7 mai 2026, în cadrul Barometrului Informat.ro. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ștefureac, „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească.” În același timp, peste o treime dintre români cred că unirea nu va avea loc niciodată.

71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, în timp ce 21.4% ar vota NU, împotriva unirii. 2.1% spun că nu s-au hotărât încă, 3.2% nu ar merge la vot, iar 1.4% nu știu sau nu răspund. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României.

Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%. Această cercetare vine în contextul în care tema unirii a fost reluată în ultimele luni, mai ales având în vedere declarațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că ar vota „DA” într-un eventual referendum pentru unificarea cu România.

Votanții USR și bărbații ar vota într-o proporție mai mare ca restul populației pentru unirea cu Republica Moldova. În plus, 67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrară. De asemenea, 70.6% dintre participanții la sondaj susțin că locuitorii din Republica Moldova sunt români, separați de România doar de istoria recentă. Această percepție este mai pronunțată în rândul votanților PNL și USR, bărbaților și persoanelor cu educație superioară.

Pe de altă parte, există și o părere distinctă: votanții AUR, femeile și persoanele cu studii primare cred că moldovenii constituie un popor separat, cu o limbă diferită. Astfel, 25.5% dintre respondenți consideră că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu propria lor soartă. Această diviziune de opinii sugerează o realitate complexă în ceea ce privește percepția românilor asupra unirii.

Cercetarea INSCOP a scos la iveală și așteptările românilor în legătură cu realizarea unirii. 8.4% dintre români consideră că unirea se va realiza în următorii 3 ani, 13.3% în următorii 5 ani, iar 29.3% în următorii 10 ani sau mai mult. În contrast, 34.7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Această diferență în percepție reflectă nu doar speranțele, ci și scepticismul prevalent în rândul populației.

În concluzie, deși majoritatea românilor susțin ideea unirii cu Republica Moldova, există un sentiment generalizat că aceasta nu se va realiza în curând. Această situație sugerează o distanță între dorințele exprimate și realitatea politică actuală, care este influențată de numeroși factori, inclusiv de contextul geopolitic și de percepțiile istorice. În viitor, este posibil ca subiectul unirii să capete o relevanță din ce în ce mai mare în discursul public și în politicile românești, mai ales în lumina provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova.

În acest context, rămâne de văzut cum se va dezvolta această temă în anii următori și ce implicații va avea pentru relațiile dintre cele două țări, dar și pentru stabilitatea regiunii.