Risc scăzut în Europa
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis că riscul pentru populația generală din Europa în contextul focarului de hantavirus de la bordul unui vas de croazieră de lux din Oceanul Atlantic este „foarte scăzut” și a subliniat că în România au fost înregistrate 15 cazuri de infecție în perioada 2023–2026. „În prezent, riscul pentru populaţia generală din Europa din cauza acestui focar este considerat foarte scăzut, având în vedere că la bord se implementează măsuri adecvate de prevenire şi control al infecţiilor şi că hantavirusurile nu se transmit de la om la om”, a subliniat INSP, într-un comunicat de presă.
Instituția a făcut precizările în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind cazurile de infectare cu hantavirus raportate pe o navă de croazieră din Oceanul Atlantic. Potrivit INSP, hantavirusul este o zoonoză, adică o boală transmisă de la animale la oameni, în special prin contactul cu rozătoare infectate. „Infecţia cu hantavirus este o zoonoză (boală care se transmite de la animale la oameni) transmisă în principal prin expunerea la excreţiile rozătoarelor infectate. Omul se poate contamina prin inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală şi prin leziuni ale pielii sau muşcătura de rozătoare”, arată specialiștii.
În România, supravegherea bolii este realizată prin sistemul național coordonat de INSP, în opt județe din estul țării. Instituția precizează că „în perioada 2023-2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri de infecţie cu hantavirus (4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 şi un caz, în acest an, până în prezent)”. Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv, iar confirmarea se face prin teste de laborator.
„Eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele este cea mai bună modalitate de a preveni infecţia”, a mai transmis INSP. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a confirmat că riscul prezentat de hantavirus este „scăzut” și a subliniat că situaţia nu este similară cu pandemia de COVID-19, ceea ce oferă un plus de încredere în gestionarea acestei situații.
În ceea ce privește impactul local, județele din estul României, cum ar fi Bacău și Iași, au fost cele mai afectate, dar autoritățile sanitare continuă să monitorizeze situația. Comparativ cu anii anteriori, numărul cazurilor a crescut ușor, însă rămâne sub control datorită măsurilor de prevenire implementate. Experții din domeniul sănătății publice subliniază importanța conștientizării populației asupra modurilor de transmitere și prevenire a infecției.
Pe de altă parte, există și critici referitoare la modul în care sunt gestionate cazurile de hantavirus în România. Anumiți specialiști consideră că măsurile de prevenire ar trebui să fie mai bine comunicate și implementate la nivel local, având în vedere că transmiterea virusului se poate agrava în condiții de mediu favorabile. Astfel, se impune o colaborare mai strânsă între autoritățile sanitare și comunitățile locale pentru a asigura o informare corectă și promptă.
În concluzie, deși riscul de transmitere a hantavirusului rămâne scăzut în Europa, autoritățile din România continuă să monitorizeze situația cu atenție. Este esențial ca populația să fie bine informată și să respecte măsurile de prevenire a infecției. INSP va continua să colaboreze cu OMS și alte agenții internaționale pentru a asigura o reacție rapidă și eficientă în caz de apariție a unor noi cazuri.
În perioada următoare, se așteaptă ca autoritățile să lanseze campanii de informare pentru a educa populația în legătură cu riscurile și modalitățile de prevenire a infecției cu hantavirus.