Informații despre hantavirus
Potrivit datelor culese de Autoritatea Națională pentru Cercetare, hantavirusul este raportat anual în România, în câteva cazuri. Totuși, infecțiile cu acest virus rămân insuficient documentate. Institutul Național de Sănătate Publică arată că anual sunt înregistrate doar câteva cazuri. Imagine cu caracter ilustrativ / Sursă: Envato
Informația a apărut în contextul în care trei persoane au murit pe un vas de croazieră în Oceanul Atlantic din cauza hantavirusului. Cercetările realizate în cadrul unor instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, precum și în mediul universitar, indică necesitatea consolidării infrastructurii de diagnostic, a corelării datelor epidemiologice și a dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare, se arată într-un comunicat.
Autoritatea Națională pentru Cercetare motivează apariția acestor virusuri din cauza schimbărilor climatice, mobilității crescute și modificărilor în relația dintre om și mediu. Hantavirusul este o tulpină de virusuri purtate de rozătoare. Se transmite la oameni în principal prin inhalarea particulelor din aer provenite din excrementele uscate ale rozătoarelor. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, infecțiile cu hantavirus sunt de obicei asociate cu expunerea la fecalele sau urina rozătoarelor infectate.
Acest virus poate provoca două boli deosebit de grave. Prima este sindromul pulmonar hantavirus (HPS). Deseori, primele simptome sunt oboseala, febra și durerile musculare, urmate de dureri de cap, amețeli, frisoane și probleme abdominale. CDC susține că rata mortalității este de aproximativ 38%, dacă apar simptome respiratorii. A doua boală este febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS). Este mult mai gravă și afectează în principal rinichii. Simptomele ulterioare pot include tensiune arterială scăzută, hemoragii interne și insuficiență renală acută.
Pentru infecțiile cu hantavirus nu există un tratament specific. CDC recomandă îngrijiri de susținere pentru tratarea simptomelor, care pot include oxigenoterapie, ventilație mecanică, medicamente antivirale și chiar dializă. În cazul pacienților cu simptome severe se ajunge la internarea în unitățile de terapie intensivă ale spitalelor. În cazurile severe, pacienții pot necesita intubare.
În contextul recent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că investighează mai multe cazuri de afecțiuni respiratorii acute severe, posibil asociate cu un hantavirus, semnalate la bordul unui vas de croazieră aflat în Oceanul Atlantic. Suspiciunea vizează o infecție rară, transmisă în principal de rozătoare, care poate provoca complicații grave, în contextul în care nu există vaccin sau tratament specific, iar autoritățile încearcă să stabilească sursa și amploarea îmbolnăvirilor, informează AFP și Agerpres.
Hantavirusurile, transmise la om în principal de rozătoare infectate, fac parte dintre agenții patogeni care pot provoca insuficiențe respiratorii și cardiace, precum și febre hemoragice. În absența unui vaccin și a unor medicamente specifice împotriva hantavirusurilor, tratamentele propuse constau doar în ameliorarea simptomelor. Există numeroase tipuri de hantavirusuri, care se diferențiază prin repartiția lor geografică și tabloul clinic. Potrivit site-ului Oficiului Federal pentru Sănătate Publică din Elveția (OFSP), „un singur tip de virus, extrem de rar, se poate transmite de la un om la altul”.
Hantavirusurile sunt prezente pe toate continentele și își datorează numele râului Hantan, aflat la granița dintre cele două Corei. În timpul Războiului din Coreea (1950-1953), peste 3.000 de soldați s-au îmbolnăvit grav după ce au fost infectați cu aceste virusuri, precizează OFSP. Hantavirusurile se transmit la oameni prin intermediul rozătoarelor sălbatice infectate, precum șoareci și șobolani, care elimină virusul prin salivă, urină și excremente. O mușcătură, contactul cu aceste rozătoare sau cu dejecțiile lor, precum și inhalarea prafului contaminat pot provoca infectarea.
„Contaminarea umană se face, în general, prin inhalarea de praf și de aerosoli contaminați de excrețiile animalelor infectate (urină, dejecții, salivă), în timpul unor activități în pădure sau în locuri apropiate de pădure și mult timp nelocuite, precum și în timpul unor activități în zone rurale, unde câmpurile și fermele oferă un habitat favorabil pentru rozătoarele ce constituie un rezervor al virusului”, precizează site-ul Agenției Naționale de Sănătate Publică din Franța. Prevenirea infectării constă în principal în limitarea contactelor cu rozătoarele, secrețiile și excrețiile acestora.
Atunci când afectează oamenii, hantavirusurile pot provoca infecții cu grade variabile de gravitate, uneori mortale. Primele simptome clinice sunt, în general, similare cu cele ale gripei: febră, dureri de cap, dureri musculare. Cele mai frecvente două boli cauzate de infectarea cu hantavirus sunt „sindromul pulmonar cu hantavirus” (SPH), întâlnit pe continentul american, și „febra hemoragică cu sindrom renal” (FHSR), întâlnită mai ales în Europa și în Asia.
Tipurile de virus care există pe continentul american pot duce, de asemenea, la complicații precum edem pulmonar și sindrom de detresă respiratorie acută. Potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite, 38% dintre persoanele care dezvoltă simptome respiratorii pot deceda ca urmare a acestei boli. Aproximativ 200 de cazuri de sindrom pulmonar cu hantavirus sunt detectate în fiecare an, în principal în America de Nord și America de Sud, potrivit site-ului Agenției de Sănătate Publică din Canada. Tipurile de hantavirus care circulă în Europa și Asia pot duce la disfuncții renale sau chiar la insuficiență renală acută.
Rata de mortalitate variază în funcție de virus și poate ajunge până la 15% din cazuri, potrivit OFSP.