Acuzații și replici dure
Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri, 6 mai 2026, un document care susține că Sorin Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat. Printre acestea se numără TAROM, Aeroporturi București și Administrația Porturilor Maritime. Gheorghiu a declarat: „Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat.”
Documentul publicat de Gheorghiu ar conține o listă extinsă de companii, inclusiv CEC Bank și Complexul Energetic Oltenia, menționând că lista de companii vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă. Potrivit vicepremierului, acest document demonstrează contradicțiile din acțiunile lui Grindeanu.
Gheorghiu a afirmat: „Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original.” De asemenea, ea a subliniat că listarea companiilor de stat este o recomandare OECD și un obiectiv asumat prin PNRR.
În replică, Sorin Grindeanu a contestat afirmațiile lui Gheorghiu, susținând că documentul respectiv este un memorandum tehnic și nu o aprobată pentru listare. Grindeanu a explicat că documentul conține mai multe liste distincte, dintre care doar una a fost propusă Guvernului pentru aprobat, eliminând TAROM și alte companii din lista finală. „Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobat»”, a afirmat Grindeanu.
El a detaliat că în documentul său se menționează că listarea companiilor de stat este o obligație asumată de România și că „ținta 443” din PNRR este o condiție pentru aderarea României la OCDE. Grindeanu a subliniat că „listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei” și a descris că documentul prevede măsuri de prudență în procesul de listare.
Criticile lui Gheorghiu au fost respinse de Grindeanu, care a afirmat că „a susține că Grindeanu voia să vândă țara” este o acuzație nejustificată. Liderul PSD a concluzionat că documentul nu promovează o privatizare rapidă, ci un proces prudent, cu filtre legale.
În acest context tensionat, disputa dintre Gheorghiu și Grindeanu subliniază divergențele de opinie privind gestionarea companiilor de stat și responsabilitățile politice legate de reformele economice asumate de România. Aceste acuzații și replici vor continua să influențeze peisajul politic din România, având în vedere că ambele părți își asumă poziții opuse în fața electoratului.
În concluzie, conflictul dintre Oana Gheorghiu și Sorin Grindeanu reflectă tensiunile politice actuale și complexitatea procesului de reformă economică în România.
Este esențial ca aceste discuții să se desfășoare pe baza unor fapte corecte și transparente pentru a asigura încrederea publicului în instituțiile statului.