Schimbări semnificative în Constituție
Coreea de Nord a eliminat din Constituția sa o referire la reunificarea cu Coreea de Sud, conform unui document consultat recent de Ministerul Unificării din Coreea de Sud. Această schimbare semnificativă reflectă o atitudine mai ostilă față de Seul, așa cum a raportat agenția AFP. Potrivit unui document prezentat de Ministerul Unificării, clauza care stipula că Coreea de Nord "luptă pentru realizarea unificării patriei-mamă" nu mai figurează în ultima versiune a Constituției revizuite, adoptată în martie 2026. "Această modificare subliniază o întoarcere semnificativă de la politica de zeci de ani a Coreei de Nord", a declarat un oficial din Ministerul Unificării.
Constituția actualizată include o nouă clauză care delimitează teritoriul Coreei de Nord, specificând că acesta include zonele de la granița cu China și Rusia la nord, "precum și Republica Coreea în sud", folosind denumirea oficială pentru Coreea de Sud. Această formulare subliniază o poziție mai rigidă a regimului nord-coreean, care a declarat că "nu tolerează nicio încălcare a teritoriului său".
Încă din martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a numit Coreea de Sud „cel mai ostil stat inamic”. De asemenea, din 2025, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a făcut apeluri la reluarea dialogului, solicitând discuții cu Coreea de Nord fără condiții prealabile, în contrast cu poziția mai agresivă a predecesorului său, Yoon Suk Yeol.
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a calificat inițiativele conciliatorii ale Coreei de Sud drept „înșelătoare” și a accentuat intenția de a-și consolida arsenalul nuclear, continuând să dezvolte relațiile cu Rusia. Coreea de Nord a trimis trupe și echipamente pentru a ajuta Rusia în conflictul din Ucraina, primind în schimb asistență economică și tehnică. Aceste acțiuni sunt parte a unei strategii mai largi de întărire a poziției Coreei de Nord pe scena internațională.
Cei doi vecini nord-coreeni și sud-coreeni sunt, din punct de vedere tehnic, încă în război, conflictul lor încheindu-se în 1953 cu un armistițiu și nu cu un tratat de pace. Această revizuire a Constituției sugerează nu doar o schimbare de politică, ci și o intensificare a tensiunilor în regiune, cu posibile implicații asupra stabilității interne și internaționale.
Un expert în relațiile internaționale, Lee Jung Chul de la Universitatea Națională din Seul, a comentat că noua politică ar putea crea baza unei „coexistențe pașnice” între cele două state coreene, subliniind totodată riscurile implicate în continuarea unei poziții ostile. Este esențial ca comunitatea internațională să rămână vigilentă în fața acestor schimbări și să continue să caute soluții pentru a facilita dialogul între cele două Corei.
În concluzie, eliminarea referințelor la reunificare din Constituția Coreei de Nord reprezintă o evoluție semnificativă care poate influența atât politica internă a regimului, cât și relațiile internaționale.
Următoarele acțiuni ale liderului nord-coreean și reacțiile comunității internaționale vor fi cruciale pentru stabilitatea regiunii și pentru viitorul interacțiunilor dintre cele două Corei.