Declarații contradictorii în Guvern
Pe 6 mai 2026, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat un document care arată că Sorin Grindeanu, în calitate de ministru al Transporturilor anul trecut, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat. Printre acestea se numără TAROM, Aeroporturi București și Administrația Porturilor Maritime. Gheorghiu a făcut aceste afirmații într-o postare pe Facebook, în care l-a criticat pe Grindeanu, subliniind că acesta a acuzat ulterior că nu dorește vânzarea companiilor de stat. "Dovada minciunii domnului 'Nu Ne Vindem Țara' Sorin Grindeanu", a scris Oana Gheorghiu, aducând în discuție o contradicție evidentă între acțiunile și declarațiile liderului PSD. Potrivit documentului, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost extinsă, incluzând și alte entități precum CEC Bank și Poșta Română. Gheorghiu a afirmat că documentul a fost verificat și confirmat ca fiind autentic, cu detalii privitoare la calendarul și planul de acțiune pentru listare.
Sorin Grindeanu, răspunzând acuzatiilor, a declarat că memorandumul în cauză a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, secretar de stat în cadrul Cancelariei premierului, și nu de el. Grindeanu a argumentat că Oana Gheorghiu a confundat termenii, susținând că lista companiilor menționate de aceasta nu este cea finală, iar propunerile respective au fost respinse. "Dacă ar fi citit documentul, ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan", a afirmat Grindeanu.
În plus, Grindeanu a subliniat că el nu a avizat "vânzarea" niciunei companii, ci a discutat despre un memorandum tehnic care detaliază excluderea anumitor companii de la listare. El a insistat că propunerile de listare sunt parte dintr-o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impune listarea a minimum trei companii de stat în domeniul energiei și al transporturilor.
Documentul face referire la recomandarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și este văzut ca un pas necesar în atingerea jalonului 443 din PNRR. Grindeanu a menționat că a avizat un plan prudent, care nu implică listarea unui număr foarte mare de companii, ci doar a celor care îndeplinesc criteriile necesare. "A susține că 'Grindeanu voia să vândă țara' pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul", a adăugat Grindeanu.
Această dispută a generat reacții din partea analiștilor economici și politicienilor din opoziție, care au subliniat importanța transparenței în procesul de listare a companiilor de stat. Conform analistului economic Ion Stanciu, "listarea companiilor de stat poate aduce beneficii financiare, dar este esențial ca procesul să fie gestionat cu maximă transparență și responsabilitate". De asemenea, politicienii din opoziție au criticat atât Guvernul, cât și pe Grindeanu pentru lipsa de claritate în privința intențiilor legate de privatizare.
Comparativ cu anii anteriori, când listarea companiilor de stat a fost un subiect de controversă, actuala situație scoate în evidență diviziunile din cadrul coaliției de guvernare și dificultățile în implementarea reformelor asumate. În 2023, România a fost criticată pentru lipsa de progres în acest domeniu, iar acum se pare că există o nouă oportunitate de a avansa, dar cu riscuri politice semnificative.
În concluzie, disputa dintre Gheorghiu și Grindeanu reflectă tensiunile interne din Guvern și provocările legate de implementarea reformelor economice.
Este esențial ca autoritățile să asigure un dialog deschis și constructiv pentru a evita confuziile și a restabili încrederea în procesul de privatizare a companiilor de stat, în contextul angajamentelor internaționale asumate de România.