Accuze și controverse politice
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, acuză că cei 200 de milioane de euro din PNRR au fost pierduți din cauza unor stângăcii și declarații ale premierului Ilie Bolojan. El relatează ce i-a spus un înalt reprezentant al Comisiei Europene: „De ce vă trageți singuri un glonț în picior?”, transmite MEDIAFAX.
„Cum am pierdut 200 de milioane de euro din PNRR. Citesc o postare „triumfalistă” a lui Dragoș Pîslaru despre cum am recuperat 132 milioane de euro din cererea de plată 3, restanța jalonului AMEPIP. Vă aduc aminte că valoarea totală a jalonului era de 330 milioane euro și avea două componente: numirea președintelui și vicepreședinților urmare procedurii de selecție și operaționalizarea AMEPIP. Procedura de selecție s-a desfășurat în conformitate cu legea, transparent, organizată profesionist de către colegii din SGG, în timpul mandatului meu. Astăzi AMEPIP are o conducere pe patru ani. Pentru a fi clar și explicit, în această procedură de selecție am interzis colegilor din comisie să interacționeze cu mine și cu oricare altă persoană din instituție sau din afara ei. De aceea, nu au apărut discuții ulterioare și Comisia a apreciat această parte a jalonului ca îndeplinită”, spune Oprea, pe Facebook.
Acesta afirmă că nu poate da detalii despre felul în care s-a negociat la Bruxelles închiderea jalonului și încasarea celor 330 de milioane, pentru că nu a participat, „în ciuda faptului că SGG era coordonatorul de reformă”. „Delegația a fost compusă din viceprim-ministru Oana Gheorghiu, ministrul Dragoș Pîslaru și președinta AMEPIP Anișoara Ulcelușe. Nu s-au cerut la SGG elemente de mandat pentru aceste negocieri, iar colegii care au reprezentat România până la apariția noului cuplu teribil Gheorghiu-Pîslaru au fost dați la o parte. Rezultatele negocierii se văd, am pierdut 200 de milioane de euro pentru că nu am putut susține operaționalizarea AMEPIP. Felicitări Oana Gheorghiu, felicitări Dragoș Pîslaru!”, a mai adăugat Oprea.
El a continuat: „Dacă vă întrebați de ce am ajuns aici, trebuie să vă povestesc ce mi-a spus un înalt reprezentant al Comisiei când discutam bilateral despre operaționalizarea AMEPIP la începuturile guvernului Bolojan. Trebuie să vă aduc aminte și de declarațiile la TV ale premierului care spunea că AMEPIP este nefuncțională. Iar înaltul reprezentant mi-a spus: „nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior, ne-ați trimis numerose dovezi că AMEPIP este operațional, iar apoi vin aceste declarații de la cel mai înalt nivel care spun că nu este. Noi pe cine să credem?” Aceste declarații și alte stângăcii ne-au costat 200 milioane de euro”, acuză fostul SGG din partea PSD.
AMEPIP a fost concepută ca o „super-agenție” care să controleze cele peste 1.400 de companii de stat. Rolul ei este să elimine numirile politice și să introducă management profesionist. Miza financiară a agenției este reformarea companiilor de stat, fiind un jalon critic în Cererea de plată numărul 3 din PNRR. Miza politică: Controlul asupra resurselor uriașe administrate de companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz.
Conflictul a explodat în vara anului 2024, când s-a descoperit că selecția conducerii agenției a fost viciată. Mihai Precup (președinte) și vicepreședinții au fost numiți în urma unui proces de selecție controlat de oficiali din Secretariatul General al Guvernului (SGG) care le erau apropiați. Sub presiunea Comisiei Europene, care a sesizat incompatibilități grave și lipsa de independență a procesului, întreaga conducere AMEPIP a demisionat în iulie 2024.
Deși responsabilitatea este împărțită în coaliție, PSD a deținut pârghiile cheie în gestionarea acestui dosar prin controlul Secretariatului General al Guvernului (SGG) la momentul critic. Principalul interes al PSD (împărtășit adesea și de partenerii de coaliție) a fost menținerea controlului asupra consiliilor de administrație. AMEPIP, în forma cerută de UE, ar fi trebuit să fie un arbitru neutru, însă PSD a încercat să o transforme într-un instrument de validare a oamenilor de partid.
Secretariatul General al Guvernului, condus de Mircea Abrudean (PNL), dar cu o influență masivă a premierului Marcel Ciolacu (PSD), a coordonat selecția care a fost ulterior desființată de experții de la Bruxelles. Comisia a acuzat că regulile au fost „croite” pentru a favoriza anumiți candidați. Întârzierea îndeplinirii acestui jalon a fost văzută de critici ca o metodă de a mai câștiga timp pentru actualele conduceri politice din companiile de stat. Prin prelungirea interimatelor, partidele pot dispune de bugetele acestor companii în ani electorali, fără rigorile de transparență impuse de o agenție independentă.
Comisia Europeană a fost categorică: fără o reformă reală a companiilor de stat și o agenție AMEPIP condusă transparent, banii din Cererea de plată nr. 3 sunt blocați. Recent, Guvernul a fost forțat să reia procedura de selecție de la zero, sub atenta supraveghere a partenerilor europeni, transformând AMEPIP dintr-o soluție de eficientizare într-un simbol al rezistenței sistemului politic la reforme structurale.
Scandalul AMEPIP este povestea unei reforme care a fost „capturată” politic pentru a simula schimbarea, păstrând în același timp controlul asupra banilor publici, fapt ce a dus la sancțiuni financiare din partea Bruxelles-ului.