Decizia finală anunțată de Pîslaru
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, vineri, 1 mai 2026, că s-a luat decizia finală pe cererea de plată numărul 3 din PNRR, astfel că România recuperează 350,7 milioane euro din banii care inițial au fost suspendați, însă pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. "Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum", a declarat Pîslaru.
Cererea a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023, iar reformele incluse trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Comisia Europeană a decis, în mai 2025, suspendarea parțială a unor sume, din cauza neîndeplinirii satisfăcătoare a mai multor reforme. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
„Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, a subliniat ministrul.
Al doilea dosar important se referă la AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Pîslaru a menționat că aici au fost recuperați 132 milioane Euro, contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu fiind esențială pentru dinamizarea reformei. "Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oamenii în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect", a explicat acesta.
Pentru companiile de stat din energie, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro, iar pentru cele din transporturi, pierderea este de 15,4 milioane Euro, cu o recuperare de 4,5 milioane Euro.
„Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat”, a adăugat Pîslaru, subliniind că pierderile sunt rezultatul amânării reformelor de către politicieni.
„Cine plătește? Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot.
Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”, a conchis ministrul.