Responsabilități politice asumate
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat vineri, 1 mai 2026, că România va pierde suma de 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate inadecvat în anii anteriori. "Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum", a declarat Pîslaru, subliniind că suma totală recuperată din această cerere a fost de 350,7 milioane euro, bani care inițial au fost suspendați. Potrivit ministrului, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume în mai 2025, deoarece mai multe reforme nu au fost îndeplinite satisfăcător. România a avut o perioadă de corectare, dar Comisia a constatat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Printre reformele esenţiale incluse în cererea de plată se numără cele referitoare la pensiile speciale, unde România a reuşit să recupereze 166 milioane euro din suma iniţială de 231 milioane euro suspendate. "A fost un dosar greu, ce a suportat şase amânări la Curtea Constituţională, iar implicarea premierului Ilie Bolojan a fost crucială în îndeplinirea cerinţelor pentru acest jalon", a explicat Pîslaru. De asemenea, în ceea ce priveşte reformele instituţiei AMEPIP, care trebuie să supravegheze guvernanţa companiilor de stat, România a recuperat 132 milioane euro.
Ministrul a menționat și problemele întâmpinate în reformele companiilor de stat din energie, unde România a pierdut 180 milioane euro, reușind să recupereze doar 48 milioane euro. "Comisia Europeană a constatat că numirile în consiliile de administraţie au fost politizate, iar procedurile erau neclare", a detaliat Pîslaru. De asemenea, în sectorul transporturilor, unde s-a realizat o evaluare similară, România a pierdut 15,4 milioane euro, recuperând doar 4,5 milioane euro.
Pîslaru a subliniat că acolo unde a existat voinţă politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat o mare parte din bani, în timp ce în zonele unde reformele au fost amânate, Romania a pierdut sume semnificative. "Nu poţi să ceri fonduri europene şi să numeşti în continuare persoane fără competenţe în conducerea companiilor de stat", a afirmat Pîslaru, adăugând că toată responsabilitatea revine politicienilor care au întârziat reformele din diverse motive.
Pe de altă parte, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a criticat Guvernul Bolojan, considerând că acesta are o abordare greșită. "Guvernul a avut timp să facă modificări până în noiembrie 2025, dar rezultatele nu s-au văzut", a spus Negrescu, adăugând că PNRR este un plan scris în grabă și cu reforme insuficient pregătite. În contrast, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a subliniat că premierul Bolojan a salvat 350 milioane euro, acuzând fostul guvern că a contribuit decisiv la pierderea fondurilor. "Comisia Europeană a avut multă răbdare cu Guvernul Ciolacu, dar reformele nu au fost îndeplinite până la demisia acestuia", a afirmat Mureșan.
În concluzie, România se confruntă cu pierderi financiare considerabile din PNRR din cauza unei lipse de coordonare și a întârzierei reformelor necesare. Este esenţial ca autoritățile să își reevalueze strategiile și să acționeze rapid pentru a evita astfel de situații în viitor.
"Poate, totuşi, data viitoare ne învăţăm minte", a încheiat Dragoş Pîslaru.