Evaluarea Comisiei Europene
România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, conform unei evaluări recente a Comisiei Europene. Aceasta a fost comunicată de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, pe 30 aprilie 2026. "Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023", a declarat Pîslaru, subliniind provocările întâmpinate în procesul de evaluare și aprobat.
În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial plățile, invocând neîndeplinirea satisfăcătoare a mai multor reforme. România a avut o perioadă de corectare, iar justificările suplimentare au fost transmise pe 28 noiembrie 2025. Totuși, Comisia a constatat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător, ceea ce a dus la o pierdere semnificativă de fonduri. Din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România reușește să recupereze 166 milioane euro.
"Din 23 iunie 2025, când am preluat mandatul de ministru, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister", a adăugat Pîslaru. Printre realizările importante se numără reformele legate de pensiile speciale, unde România a recuperat 166 milioane euro. Acest subiect a fost marcat de întârzieri semnificative și amânări la Curtea Constituțională, dar implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan a fost crucială pentru succesul negocierilor.
Un alt domeniu esențial este guvernanța companiilor de stat, pentru care s-au recuperat 132 milioane euro. "Este important ca firmele statului să fie conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță. Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă", a declarat Pîslaru. Această direcție este crucială pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor europene.
În ceea ce privește companiile de stat din energie, Comisia Europeană a identificat probleme grave în selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație. Conform ministrului, România pierde 180 milioane euro și recuperează doar 48 milioane euro din acest sector. "Problemele de numiri politice și criteriile aplicate incorect au dus la o pierdere considerabilă de fonduri", a subliniat Pîslaru.
La fel, sectorul transporturilor a fost afectat, cu o pierdere de 15,4 milioane euro și o recuperare de 4,5 milioane euro. "Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate corect, iar conflictele de interese au fost frecvente. Aici, statul trebuie să demonstreze că aceste companii sunt conduse de profesioniști, nu de cei numiți pe baza relațiilor politice", a declarat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că, acolo unde a existat voință politică, s-au realizat progrese semnificative. "Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare oameni care nu au competențele necesare", a adăugat el, criticând practicile anterioare care au dus la pierderi financiare. Pîslaru a acuzat politicienii care au folosit fiecare ocazie pentru a bloca reformele necesare, menționând că aceștia au numit în funcții cheie persoane fără experiență și care nu respectă standardele de performanță.
"Cine plătește? Noi, toți românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru incompetența unor lideri care ne țin în subdezvoltare. Este esențial ca data viitoare să ne învățăm lecția și să alegem responsabil", a concluzionat Pîslaru, subliniind necesitatea unei reforme reale și a unei guvernări transparente pentru a asigura viitorul României.
Această situație evidențiază provocările cu care se confruntă România în implementarea reformelor necesare pentru a accesa fonduri europene și pentru a îmbunătăți guvernanța în sectoarele cheie.
Este imperativ ca autoritățile să continue să lucreze pentru a îndeplini angajamentele asumate în fața Comisiei Europene și să asigure un management eficient al resurselor disponibile.