Scumpiri și putere de cumpărare în scădere
România a ajuns la începutul lui 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cele mai mari scumpiri la alimente și cu puterea de cumpărare în scădere. Potrivit datelor prezentate de Eurostat pe 16 aprilie 2026, rata inflației în România a ajuns la 9,0%, de peste trei ori mai mare decât media europeană de 2,6%. "România are, a opta lună la rând, cea mai mare inflație din UE", a declarat europarlamentarul Cristian Terheș, subliniind necesitatea unor politici economice conservatoare pentru a inversa această tendință.
Conform Institutului Național de Statistică (INS), inflația din februarie 2026 a fost de 8,3%, iar în ianuarie 2026, inflația alimentară a atins 7,6%. Comparativ, Slovacia și Croația au înregistrat rate de inflație de 4,0% și respectiv 3,9%. În același timp, consumul a intrat pe o traiectorie negativă, iar investițiile finanțate din bugetul de stat au scăzut cu 55% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Pe fondul acestor date alarmante, economistul Ionuț Dumitru de la Raiffeisen Bank a subliniat că "eroziunea puterii de cumpărare afectează în special categoriile vulnerabile ale populației, precum pensionarii și familiile cu venituri mici". Potrivit statisticilor, puterea de cumpărare a pensiei medii a scăzut dramatic, atingând valori negative de -8,3% în februarie 2026, comparativ cu un plus de 32,9% în septembrie 2024.
Evoluția inflației alimentare a crescut constant de la începutul anului 2025, cu un vârf de 8,9% în august 2025. Aceasta sugerează o stagnare a prețurilor și o dificultate continuă pentru consumatori, care se confruntă cu prețuri ridicate pe o perioadă îndelungată. "Prețurile la alimente au rămas persistent peste nivelurile din perioada anterioară", a declarat expertul în economie, Alina Cernat, de la Institutul Național de Statistică.
În ceea ce privește puterea de cumpărare, câștigul salarial mediu net a intrat în teritoriul negativ din iulie 2025, cu o scădere de -5,0% în februarie 2026. În contrast, în primăvara lui 2025, câștigul salarial era pe o traiectorie pozitivă, cu o creștere de 3,2% în aprilie. Această deteriorare a puterii de cumpărare se alătură unei scăderi constante a consumului, care a trecut pe minus începând din august 2025.
Analizând contextul european, România se confruntă cu o situație economică din ce în ce mai fragilă. În februarie 2026, rata inflației din România era de aproape patru ori mai mare decât media Uniunii Europene de 2,1%. Faptul că alte țări, precum Estonia și Grecia, au înregistrat inflații alimentare de 6,1% și 4,7% respectiv, subliniază discrepanta gravă în care se află România.
Criticile la adresa Guvernului Bolojan, în special din partea europarlamentarului Cristian Terheș, au fost accentuate de faptul că măsurile economice implementate nu au dus la o stabilizare a prețurilor. "Inflația nu doar că afectează puterea de cumpărare, dar și competitivitatea economică a României", a adăugat expertul economic, Andrei Rădulescu, de la Banca Transilvania.
În concluzie, România se află într-o situație economică complicată, cu o inflație record care afectează sever puterea de cumpărare a populației. În lipsa unor măsuri economice eficiente, țara riscă să ajungă într-un cerc vicios de instabilitate economică și socială.
Este esențial ca autoritățile să răspundă rapid cu politici care să sprijine atât consumul, cât și investițiile, pentru a redresa economia națională și a proteja cetățenii de efectele devastatoare ale inflației.