Cea mai mare din zona euro
România a raportat o rată a inflației de 9,0% în martie 2026, cea mai mare din zona euro, conform ultimelor date de la Eurostat. Potrivit analizei realizate de MEDIAFAX, această valoare depășește recordul anterior, situat între 8,3% și 8,6%, menținut pe parcursul ultimelor luni. "Inflația va continua să crească în perioada martie-iunie 2026, în special din cauza scumpirii carburanților", a declarat un oficial de la Banca Națională a României (BNR).
Începând cu luna martie, rata anuală a inflației CORE2, un indice ajustat de BNR, a arătat o mică scădere, ajungând la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Altele țări europene, precum Croația și Lituania, au înregistrat rate de inflație de 4,6% și 4,4% respectiv, în timp ce cele mai joase rate au fost înregistrate în Danemarca (1,0%) și Cehia (1,5%).
La nivelul Uniunii Europene, inflația anuală a crescut la 2,8% în martie 2026, comparativ cu 2,1% în luna precedentă. În zona euro, inflația anuală a ajuns la 2,6%, un salt semnificativ față de 1,9% în februarie 2026. Conform Eurostat, serviciile au avut cea mai mare contribuție la inflație, cu 1,49 puncte procentuale, urmate de energie, cu 0,48 puncte procentuale.
Sectorul energiei a arătat o creștere anuală de 5,1% în martie, după o perioadă de scădere. Prețurile bunurilor alimentare, alcoolului și tutunului au avut o contribuție de 0,45 puncte procentuale. În ceea ce privește bunurile industriale neenergetice, acestea au avut o contribuție de 0,13 puncte procentuale. Această diversificare a surselor de inflație subliniază provocările cu care se confruntă economia românească.
De asemenea, inflația de bază, care exclude energia și anumite categorii de alimente, a rămas stabilă, situându-se la 2,3% în martie 2026. În comparație cu altele state membre ale UE, Irlanda a raportat o rată anuală de 3,6%, Germania 2,8%, iar Franța 2,0%. Italia, în schimb, a avut o rată de 1,6%.
România este și pe locul întâi în ceea ce privește deficitul public, raportând o datorie de 9,3% din PIB în 2024, conform Eurostat. Această situație o plasează pe România în fruntea statelor membre UE, unde alte 12 țări au raportat deficite de peste 3%. Polonia, de exemplu, a înregistrat un deficit de -6,5%, iar Franța -5,8%. În contrast, alte șase țări, precum Danemarca și Irlanda, au raportat surplusuri semnificative.
În concluzie, inflația ridicată din România ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economică pe termen lung. Pe fondul creșterii prețurilor și al deficitului public, autoritățile vor trebui să adopte măsuri adecvate pentru a stabiliza economia și a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor.
Următorii pași implicați vor include evaluări periodice ale impactului inflației și ajustări în politicile economice pentru a răspunde provocărilor emergente.